Dumnezeu, dizainăru cartierului: Doamne, dă-ne colecţia primăvară-vară

Minune marca Cătălin Botezatu. Toate fundurile goale şi bucile dezgolite din cartier stau cu ochii pironiţi pe cer, ca la miting aviatic, şi aşteaptă să le pice o pereche de chiloţi roz din nori. S-a dat start la programu dumnezeisc "O aţă în cur pentru fiecare".

Întreg neibărhudu' stă cu sufletu' la gură şi cu frunzuliţa la cuculeţ, că de-o săptămână, adevăr grăiesc io vouă, pe modelu minuni cu peşte şi minuni cu vin, a-nceput să picure pară mălăiaţă numa ot-cutiur de cinci stele din văzduh.

Întâi au fost chiloţii intimi femeieşti şi masculinileşti, toate modelele şi culorile, atârnând printre crăci. Credeam că-s şi chiloţi comestibili pentru jocurile olimpice erotice din cartier, dar Gicuţă, care a mâncat vreo zece perechi şi a început, ca viermii, să cace numa fire de mătase şi ciorapi lycra de muieri, ne-a infirmat teoria.

Degetele neamputate încă a lu' toţi desculţii cartierului au cunoscut prima dată binefacerile transpiraţiei. Fiecare talpă goală a putut să-şi tragă peste stratu de jeg cel puţin 3 perechi de şosete: una ţine de cald, două ţin loc de papuci (încă nu plouă din regatul cerurilor cu Jimi Ciuuri).

Ce-a urmat ştie tot mapamondu': crăcile lu' copacu' făgăduinţei au început să arunce în noi cu flanele, pantaloni scurţi, sutiene, paltoane... Acum e confuzie totală în cartier: curvele sunt îmbrăcate ca doamnele din înalta societate, boschetarii arată ca milionarii, maidanezii umblă cu Armani în coadă, toţi copii din cartier arată ca tu-pacii.

Nu mai deosebeşti rupt în fund de săracu-lipit şi nici categoriile sociale "n-ai ce mânca" de "maţe fripte". Toţi suntem piţipoance şi cocalari. E paradisu' dezbrăcaţilor  şi coşmaru dizainărilor: haine gratis care pică din copac şi stau pe noi ca pe gard.

Defilăm în fiecare seară tăţi ca nişte Adami şi Eve, şi ne tragem pe trupuri creatorii ce pică din copac. De vreo două zile au început să cadă haine şi pe mărimi, că prea purtam toţi numa M-uri.

Iniţial am crezut că a picat din cer un avion cu containăre cu ţoale contrafăcute din China. Am chiar găsit aripa şi o elice de avion din care şi-a croit Gogu coteţ la porci în spatele blocului. Da' cutiile negre developate ne-au liniştit: avionu' ăla era furat dintr-o altă unitate militară, din Ungaria

Ieri dimineaţă am avut revelaţie: a fost plin pomu' numa' de colecţia primăvară-vară 2011. Deci numa Dumnezeu putea să ştie rezultatele lu colecţie şi trendu în avans, căci festivalu' de modă de la Paris n-a fost înk anu' ăsta.

Dumnezeu ne îmbracă pe toţi, aici în Calea Buziaşului, face minuni cu treninguri, caşmir şi iegări. Suntem toţi fotomodelele Lui. Unii însă e haloşi. Vasile de la etaju' doi se ruga la pom cu "Doamne, nişte blănuri de nurcă, n-ai? Una la amantă, alta la nevastă"...

Copacu' lu făgăduinţa îmbrăcăminţii mi-a dat o singură certitudine în viaţă. La ce modele de haine cade din cer, sigur toţi dezignării şi croitorii homosexuali, care mor ajunge în Sus şi croieşte în continuare pentru Creatoru' Suprem. Asta deşi toată viaţa lor toţi Armani, Dolce şi Gabbani, Versaci au trăit în preacurvie Sodoma şi Gomora style şi au luat în buci toate puţulicile lu' masculii fotomodele din subordine. Ştiam io că se poate şi cu sula în fund şi cu sufletu' în rai.

CITEŞTE ALTE POVEŞTI CU MIEZ BIBLIC DIN CARTIER:

Babi Minune ft. Isus Hristos - Naşterea manelei creştine

Pentru Dumnezeu, apăsaţi tasta 1

E-on-aniştii ne-au puşcat bir pe blocul explodat

Ecce factura de la gaz, dezbrăcată de plic, aşa cum a lăsat-o Dumnezeul pe interes al E-on Distribuţie S.A. la mine în poştă. Este factura supremă, cum n-a fost alta, cu un tabel de o rară frumuseţe, care m-a anunţat că am de plătit 1 bucată de revizii perioada 0-2mc/h.

Traduceara din e-on-eşte în româneşte este: "Bă boule, aceasta este nota de plată pentru apartamentu' tău pârlit din blocu' ăla de căcat care nesimţitu', noaptea şi pe ascuns, a explodat în octombrie 2010 d.H.. Şi s-au trezit din somnul de frumuseţe "mascaţii" de la trupele noastre de intervenţie, ca să taie gazu în tot blocu', să nu ardeţi toţi la promoţie ca şobolanii, buei neoamenilor". Tarif E-on de detonare pe apartament: 36,47 de lei (TVA 7,06 lei), cam de trei şaorme. 

Bucuria că am scăpat nepârlit din explozie a fost umbrită de orgasmul că a venit factura la timp, ca-n Românica, la patru luni de la lansarea blocului în văzduh. Cine-ar fi crezut că E-on a găsit formula de calcul a fericirii tocmai la noi în imobil: 36,47 de lei X (ori) 71 de apartamente din bloc = 616 coco, bani de cico-lico la o paranghelie a erudiţilor cititori de contoare de la E-on Distrubuţie.

Îmi şi imaginez cum ne bârfesc interpretatorii cifrelor din contoare, în timp ce puşcă ca la plutoanele de execuţie dopurile de la butelile de Dom Perinionuri cumpărate din cei 36,47 de lei, ai mei X (ori) 71: "Hai noroc, Gogule. Auzi, bă, căcaţii ăia credeau că sare blocu-n aer, aşa, moca. Doza-le-aş explozia în fâsâieli mici".

Da' nicio factură nu vine fără o veste bună. Cică tre să şi stau la coadă să achit factura, venită fără cod de bare. "Aşa trebe, domle, că banii nu intră în contul E-on. Veniţi la caserie căci factura e pentru servicii prestate, nu pentru distrubuţie de gaz", mi-a zis o hoaşcă la telefon.

Tot sunt bucuros că plătesc doar 36,47 pentru explozia prestată şi că nu mi-au încasat şi câteva milioane de metri cubi de gaz, aflaţi sub Rusia, că vorba aia: "Nu există explozie serioasă fără o pungă de gaz sănătoasă". Ha, ha, aha, şi le-am dat ţeapă, că n-au tarifat şi flama, scânteia care a declanşat bubuiala din bloc, şi care, între noi fie vorba, a făcut toată treaba la explozie. Băeţi de salon, E-on-aiştii ăştia, nu alta.

Da' toţi cei 36,47 de lei sunt de fapt camuflaţi în "verificarea" pe care au făcut-o băeţii cu salopete, E-on-aiştii, care după explozia blocului au venit cu o brichetă aprinsă şi au plimbat flacăra pe toate ţevile mele, proprietatea E-on- Distribuţie, ca să găsim împreună pe unde fuge gazul din casa mea. Vă daţi seama ce explozie de bucurie dacă găseam "fugarul"...

Asta după ce E-on ne-a sigilat contoarele, post-explozie, ilegal "zice" specialiştii în avocatură, şi ne-a ţinut în frig, până nu ne-am făcut toţi găuri în pereţii de la bucă (-tărie). Mi-a şi zis superbii băeţi de la E-on, sculpaţi ca nişte Atlaşi, cu flacăra olimpică în mână. "Aveţi cea mai frumoasă gaură". Atunci eu, entitate biologică cu sentimente, am suferit o presimţire că mă tarifează nenorociţii, pentru că bărbaţii e porci şi nu face complimente gratuite la găuri, dacă nu le pică şi lor ceva.

Ghioceii asasini sug viaţa prin tentaculele electrice

Groaznicele drame, odioase şi tragice, lovesc din plin chiar şi pe lângă bloc şi dezosează de suflet orice vieţuitoare inconştientă dotată cu un strop de tupeu, care are nenorocita neşansă să defileze ştrengăreşte pe podiumu' din zăpadă bătucită de cururi învineţite şi picioare rupte care a luat locu' trotuarului din faţa clădirii noaste.

Un maidanez neidentificat şi-a petrecut cina cea de taină la duzina de tomberoane luxuriante din faţa blocului, unde boschetarii se desfată şi trăiesc momente de reverie culinară, mai ales că acu' sunt pline de bucate alese mucegăite, din colecţia " prea munltă mâncare de sărbători". Dar pojghiţa de gheaţă care învăluie mucegaiu' dă iluzia că toate merindele putrezite se crapă între dinţi, deci sunt crocante, deci proaspete.

În inocenţa necunoaşterii lui, pălit între nări de mirosuri incerte, maidanezul neidenficat s-a aventurat în vâltoarea tomberoanelor fără să ştie că nimereşte într-o cursă întinsă trupa "lu' şapte dulăi răi", regii neîncoronaţi ai domeniului de vânătoare din jurul blocului,. Ei îl aşteptau cu pilindu-şi colţii şi l-au compostat ca pe-un bilet de tramvai refolosit. Maidanezu arăta ca după o întâlnire romanică cu plutonu de execuţie, dar acesta e preţul scump pe care îl plăteşte orice nebun care intră ca teroristu' islamic la tomberoane nostre pline de bunătăţi.  

Deşi a luptat glorios pentru os, căţălu n-a mai apucat să foreze prin sugere binemeritata măduva de la mijloc, căci maxilarul îi dădea greş la închidere şi nu mai putea să cuprindă osu-ntre dinţi, gura închizându-i-se în patru locuri şi cinci direcţii, da' toate pe lângă oscior.

Fără punct de sprijin între diniţi, osul a alunecat din bot exact în mijlocul buchetului ghioceilor asasini, o grupare de animale-plantă din sârmă cauciucată, fără suflet dar cu cabluri, care au topit geaţa numai ca să-şi scoată tentaculele la agăţat animale mici.

Nici n-a apucat potaia să-şi facă retrospectiva la viaţă, să-şi vadă ca orice creatură muribundă filmu' artistic existenţei prin faţa ochilor: cu flashbackuri de la ţâţa lu' căţaua de mă-sa, de la prima împerechere în mijlocul intersecţiei, de la diviziile de căţăii pe care i-a plăsmuit şi aruncat între blocuri, că şi-a furat maidanezu' suficient curent cât să alimenteze iluminatu' stradal o săptămână. Şi domnii Waţi l-au trecut pragul într-o lume doar cu energie statică, neelectrică, unde nu pute a carne arsă la înălţarea la cele sfinte prin electrocutare.

Patrupedul a rămas arsus captivus cu botu' conectat la cabluri, deşi el nu încerca decât să-şi recupereze osu obţinut cu  sudoarea caftelii. A rămas suficientă cenuşă pe schelet, ca să-şi de-a seama vecinii că câinele a fost domnişoară, deşi tot blocu' s-a speriat şi a crezut iniţia, de la mirosu' de carne arsă  fie că cineva se arde fără să respecte TOP 10 reguli sexuale din bloc, fie că nenorocita pârlită e căţeaua nemuritoare cu puii de aur. Dar nu, ea este o artistă pe tabla de şah a vieţii şi e mult prea şireată ca să pună botu' toate cablurile colorate din jurul blocului...

Dar ce-i aia buchetul ghioceilor sasini? De unde vine creatura? Cică creatura e de fapt maţe. Da, intestinele din singurul stâlp care lumina strada, care a fost desfiinţat când primăria a montat alţii noi. Au dat jos stâlpu, dar maţele au rămas să zburde electrice şi nesupuse şi să ia vieţi în numele Zeului Curent şi a Zeiţei Contor.

Chiar şi un copil-adolescent din bloc cică ar fi furat curent de la ghiocenii-caracatiţieni subpământeni. E plin e capcane pericoloase întinse de destin în jurul blocului, capabile de suprimare, în care poate să moară un om mare, chiar şi un urs ( da' mai mic). Acu, după ce Grivei şi-a executat ultima ronţăială pe Terra, nişte neni au venit şi au tuns cablurile la capeţi şi unde pnă ieri, alaltăieri erau sîrme cu curent, acum există sîrme cu curent cu nişte dopuri de plastic în coadă. Probably, cele mai frumoase dopuri de plastic din lume.

P.S. Acest articol este scris în memoria maidanezului necunoscut. R.I.P. maidaneze, sper că ai ajuns într-o lume unde există mai multă carne pe oase!

CLICK AICI CA SĂ CITEŞTI CELE 29 DE ARTICOLE DIN ANUL 2010