"Gâturi rupte fără capace": promoţia destupărilor de canale

Tre să te caracterizeze inconştienţa ca din blocu' nostru să ieşi cu aroganţe, cu capu' sus şi cu nasu' în vânt şi fumuri în cap. Cât eşti tu de filfizon, faci trei paşi şi ţi se taie pelicula, apoi simţi miracolu' basculatului din salvare şi farmecul discret al plimbatului pe targă "a la domnu' Lăzărescu" pe la urgenţe, pe motiv de cap frânt ori mâini, picioare, coaste, faţă franjurate de la întâlnirea de gradul no. trei cu cursele din asfalt.

Că dacă Eminescu cutreiera păduri pe lângă plopişorii fără soţ, pe la noi prin jurul blocului plimbărica e sport sângeros că trotuaru' bate asflatu' la canale fără capace.

În zona canalizărilor e plin de muşcături în asfalt, de la cei pe la care "Zâna Măseluţă" a trecut după ce nefericiţii au nimerit un picior în gaură şi au dat cu dinţii de plombele din smoală turnate în jurul gurilor de canal.

Îndrăgostiţii cu iubire neîmplinită care veneau noaptea la futut la noi la bloc pot să cânte, tot pe model eminescinan, "pe lângă blocul tău nefinalizat, adesea am căzut, m-au cunoscut toate găurile neacoperite din canal, tu nu m-ai cunoscut".

Chirurgii plasticieni începători, care vor să-şi facă mâna pe pacienţi mutilaţi fără bani, pot să împrăştie cărţi de vizită pe lângă canalizările noastre. Că după ce dă câte unu cu faţa de asfalt, primul lucru pe care îl vede amărâtul când se trezeşte din inconştienţă e cartea de vizită - marketing suprem.

Pentru că hoţii joacă cu noi jocul de societate "te uiţi sub capac şi câştigi" şi din trei în trei zile lasă găurile de canal în fundu' gol. Iubitorii de capace ne testează vigilenţa zi şi noapte, vin ca ninja şi pleacă cu capacu' sub braţ şi rămânem cu vedere directă spre rahatul din canal.

Şi noi, locatarii, jucăm "nu bleleşti ochii, beleşti coatele" şi de trei ani vânăm destupătorii de canale. Toţi ţigani, toţi cu căruţe, toate căruţele cu cai, toţi caii slabi. Caii au învăţat să umble tip-til, în vârful potcoavelor, roţile levitează deasupra asfaltului, iar puradeii sunt pe mute când carele alegorice ţigăneşti trec în viteză pe lângă bloc şi curenţii din spatele căruţei trag în remorcă ca magneţii capacele de pe canale. (curenţii - ţiganii mici, iuţi şi cu leviere, care destupă canalele cu viteza cu care echipa lui Şumi e maestră la schimbatu' roţilor din Formula 1).

E ca la promoţiile Coca-Cola. Ţiganii vor să vadă ce-i sub capac. Sub capac îi rahat şi cum la veceurile de lângă corurile lor shitul e liber. Iar cubanezii mioritici bănuiesc că capacu-i necâştigător şi că nici noi n-avem nevoie de căpcele, că adorăm să ne mirosim rahatul proaspăt descăpăcit. Zilele trecute însă câţiva vecini cu acces la informaţii clasificate au intrat în posesia unui secret vital: ţiganii vând capacu' cu 60-70 de lei/bucata.

Clubul celor "câţiva vecini" lihniţi de foame din bloc, care şi-au rupt fălcile în asfalt, au alcătuit deja o trupă comando, înramată cu leviere, care îi aşteaptă seara la corturi pe ţigani, ca să le fure banii încasaţi pe acoperişurile gurilor de canal. C-avem noi o vorbă-n bloc: "Capac pentru capac, dinte pentru dinte".

Găurologia - ştiinţa privitului de bogătani din unghiu sărăciei

De când blocu' nostru a sărit în aer şi a trebuit să ne facem găuri în pereţi, toţi psihopaţii din imobil au un nou hobby: găurologia (sau găuristica)- ştiinţa matematică a privitului schizoid exact prin mijlocul  ciuruiuri din perete către viaţa curioasă a bogătanului de vilă de lux, specia cunoscută de noi sub porecla "avutus de cocous bogatus" din clasoarele cu oameni care ştiu să socotească în numere cu mai mult de un zero.

Stăm ca obsedaţii sexuali la capătul rupt în fund al găuricii: fiecare sărăntoc face poc din gură, ca să ne păcălim unii pe alţii că avem bani de popcorn, şi trecem graniţa în dimensiunea Viloenciclopedia ca să ne holbăm cu privirile noaste pleşuve direct ochii lu' bogătani, pe care ne face o plăcere de-a dreptu erotică să îi bucurăm cu sărăcia noastră.

Săracii bogătani, cum se scoală ei dimineaţa, îşi întind mădularele în păturile lor placate cu aur, căldură în casă, şi se uită prin termopane cărte blocu' nostru, ce remodelează zilinic definiţia sensului culorii gri, locaţie în care noi, creaturile hibernale din specia "bloculorus pârlitus amadeus alcoolicus", o ardem metafizic şi rupestru, modelând igrasia de pe pereţi.

Da pe cât se bucură ei că noi suntem săraci şi noi ne întristăm că ei sunt bogaţi. Ne întristăm că şi-au făcut case în lanurile de porumb, unde acu' vreo zece ani noi căcam, pişam şi vomam, săpam, sărbătoream, ne ţărăneam şi dracu' ştie ce mai făceam, pe vremea când nu s-a înălţat un Zid al Berlinului între sărăcia noastră şi bogăţia lor. Şi abia aşteptăm noi, creaturile blocoide, să vină iară comunismu', fascismu', sau orice alt curent de gândire care să promoveze proştii rupţi în fund, ca să le dăm foc la case şi apoi să ne mutăm în ele şi pe ei să-i învăţăm să experimente le sărăcie tujur.

Dintre toţi bogătanii, unii ne e mai simpatici cel: ăia a lu care casă se vede cel mai bine prin găurile noastre: noi îi zicem viluţa de vis din găuricile noastre de coşmar. Că în ea au fiinţat spre trăire oameni săraci, care au năzuit la vise mari, exact ca şi noi, şi au ridicat casa. Da' la finalizare visu' s-a prăbuşit şi n-au avut bănuţi pe bănuţ nici să dea un anunţ la gazetă şi au scos pe vilă un cearşaf cu floricere roz, prins cu cărămizi, pe care-au scris preţu' corect lu' casa de vis vântută înainte de vederea visului cu ochii: 150.000 de euro.

Şi-au venit doi tinerei şi-au făcut gata casa şi ne uităm acum toţi prin binoacele la ei, că bani de lunetă n-avem. Şi aşa frumos mişuneşte ei prin casa de vis, şi se iubeşte amândoi între ei la maxim, şi o vorbă mai avem să le zicem.

"Frumoşilor, nu mai irosiţi bani pe sistemu' de alarmă, că psihopaţii din bloc vă urmăresc pe rând şi stocuiala e asigurată 24 din 24 de ore din bloc. Ia nişte flori de banii ăia bă, că aseară a ta fată a fost tare supărată. A citit interpretu' Grigore, surdu' blocului, o expresie facială de tristopatie pe faţa ei. E păcat să o superi că ea te iubeşte pe tine şi noi pe ea, mai ales când dă frumos cu mopu'"