Cimitirele şi firmele de introdus oameni sub pământ există, dar nu au suflet şi sunt mai rele ca moartea. Zâna Coasei e sinceră: te invită verde-n faţă la o partidă de eternitate şi până apuci să o bagi în mă-sa şi să-i râzi în nas, infarctu' se cuibăreşte mişeleşte în inima ta, dacă n-ai noroc de-o comoţie cerebrală. Azi părăseam blocu, iar deasupra mea fâlfâia ceva. Era drapelu' închis la culoare al morţii, atârnând pe-un băţ din uscătoria de la et. I, semn c-a mai fost o părăseală de incintă. Pe peretele de la intrarea în bloc stătea tolănită citaţia de la Ghiţă, care ne invită postum la ultimul său chef pămânean (VEZI FOTO 2), după ce-a pierdut încleştarea cu Moartea. Vecinul Ghiţă, de 70 şi ceva de ani, este cel care a fost scos îmbălsămat într-o pătură din bloc până la ambulanţă.
Ghiţă n-a avut probleme mari cu moartea, care l-a rezolvat rapid, dar nu şi-a ales bine perioada în care să dea colţul. Şi-a rămas cu corpu' blocat pe lumea asta.
Ăia de la ambulanţă l-au plimbat pe Ghiţă până la spital, unde o echipă complexă de medici cercetători au constat că e mort definitiv şi iremediabil şi că n-au cum să-l repare.
Ambulanţa l-a returnat tot în pătură la domiciliu, deoarece Ghiţă greşise incredibil: a trecut în lumea spirituală pe 30 decembrie. Zi în care băeţii de la morgă începuseră festivităţile de trecere în Anul Nou, iar morţii nu erau pe lista lor de invitaţi.
Nici la cimitir Ghiţă n-a avut noroc. Canci loc de cazare, tot pe motiv de "La mulţi ani!". Groparii, îmbălsămătorii, pomparii funebrii chefuiau printre morminte, iar la capelă nu se primea marfă până în 2011, ziua doi, ora 15.00. Iar înmormântarea e programată abia în 3 ianuarie, la exact cinci zile după ce-ai luat colţu'.
Şi uite aşa, Ghiţă cel decedat pe 30 decembrie a prins în bloc, la promoţie, Revelu' + Sfântu Vasile, tot în apartamentul lui de la etaju' 4, cu Moartea la căpătâi, care se simţea cumva vinovată, că i-a luat sufletu' şi i-a lăsat cadavru' pe drumuri, pradă fiarei birocraţiei şi delăsării umane de sărbători.
Ce-am învăţat noi astăzi? Să nu murim de sărbători! Nu te-ngroapă nici dracu', iar de luni, când se milostivesc groparii şi te-aruncă-n gaură, lumea se întoarce la lucru, şi invitaţiile la înmormântare îţi sunt refuzate. După cum zicea o vecină familiei îndoliate: "Nu pot să vin mâine la două, că lucrez. Altfel aş fi venit la cimitir cu toată plăcerea".
CLICK AICI CA SĂ CITEŞTI CELE 29 DE ARTICOLE DIN ANUL 2010
