Blogul vecinilor psihopaţi din blocuri

Femeile din bloc sunt tot mai stricate de când avem Constituţie

2012-01-06T19:00:00.000+02:00

Minune marcă înregistrată Moise în "înprejmurile" blocului vecinilor psihopati. În mijlocu lu haos, întupatu-sa din spună de markăr negru pă foaie albă un manual de utilizare a lu bloc (CLICK PE FOTO). Noi fiinţam spontan în apartamentele dintre etaje, şi mai organiazam o anarhie, la beţie. În rest, eram nişte naivi labagii politici, şi am pus toate jetoanele pe democraţie. Era tra-la-la-land: libertate totală: liber să te caci în glumă pe trepte, liber să ejaculezi o faianţă, un moloz la şto pe cortexu lu trecători, liber să furi curent din contoru altuia, şi acu e Constituţie lipită cu staniol pe bloc.

Tot ce-a fost frumos în viaţa noastă vreodată, cum e sexu cu copii pentru popii catolici, acu e interzis. Să disecăm anunţul DIN FOTOGRAFIA ALĂTURATĂ, paragraf cu paragraf.

Noi, "stimţi locatari", nu mai avem voie la "înprejmuiri" în jurul blocului, trebuie să ne reproducem sexual în bloc, să ne ascundem în spatele pereţilor, ca animalele. Şi ce poate să fie mai frumos pă lumea asta decât o "înprejmurire" sub gemu vecinilor. Acu e cu "păstraţi curăţenia" şi la noi e revoltă. Dragostea în "înprejmurile" blocului se făcea printe gunoaie, ca să fie sexul mai murdar, acu nu mai e voie nici cu gunoi nici afară, şi nici măcar pe casa scării.

Gospopodinele îşi rup păru de pe ele, că Constiuţia nu mai dă voie să nu mai arunci resturi de mâncare în WC. Păi dacă mănânci juma de lubeniţă şi nu ai voie să le arunci cojile în budă, nici pe geam, nici în casa scării, unde să le arunci? Există aici o fisură în teoria spaţiu-timp. Plus că tre să rescriem toate culegerile de matematică din bloc, deoarece copiiI tre să rezolve următoarea problemă. Dacă arunci o lubeniţă la budă de la etaju 4 şi tragi apa, iar canalizarea se ştie că e pe la parter, hai cel mult etaju I, la ce etaj de blochează în ţevi coaja de lubeniţă?

Femeile fără menopauză sunt şi ele lovite de Constituţie, exact ca maşinile de noua taxă auto: nu au voie să mai arunce nici ele tampoanele în WC. Acu e cu anomalii hormonale în bloc: unele femei au refuzat să-şi mai efectueze ciclul lunar, la unele s-a dat ceasu biologic peste cap. La altele ceasul biologic pur şi simplu s-a oprit în loc, le-au stat limbile. S-au creat echipe de ginecologi-ceasornicari să le repare. Neafectate au fost femeile din bloc care îşi spălau tampoanele cu apă din calorifere şi le refoloseau.

Acu nu avem voie să facem cea mai elementară mizerie: e embargo la chiştoace de ţigări aruncate în bloc. Ne stingem ţigările unii în capu altora, suntem toţi băşicaţi şi arşi. Şi cînd îţi stinge cineva ţigara aprinsă în mufă e greu să respecţi următoarea regulă: "păstraţi liniştea!"

Ultima regulă, cea mai importantă zic io: "Închideţi uşa la bloc". E greu să ai viaţă socială fără uşa blocului deschisă, te izolezi aşa, te alienezi în capu tău, ajungi schizofrenic pe mai multe roluri şi nu-ţi mai calcă nimeni pragu când vede că tu vobeşti cu tine pe mai multe voci. Plus că în blocul vecinilor psihopaţi e viaţa curge încetinel pe principiul: "cînd în viaţă ţi se trânteşte o uşă în nas, sună la interfon la vecinu şi spune că eşti poştaşu".

Ce vrea Moartea să-i aducă Moş Crăciun?

2011-12-23T16:48:00.000+02:00

Moartea e vie şi să bate ca Russel Crow în Gladiatoru cu o tanti dă la noi din bloc. Miza: mama lu tanti, o babă de 80+, care buzunăreşte moartea cu zeci de mii de secunde, dă aproape un an. Baba, ca o bancă occidentală, fură şi nu vrea să moară. O babă mondială ca şi criza globală.

Tanti de dă ea upercut în barbă la Moarte e femee de seriviciu la trei şcoli, o leoaică a mopului, şi nu binevoieşte să îi permită lu mă-sa să moară. Care babă 80+ horcăie insistent a deces, şi dă să ia colţu' odată la doo-trei zile. Da' tanti o trage pe mămică-sa înapoi din moarte, ca pe un gumilastic. Cum dă să intre baba în luminiţa de la capătu tunelului, cum tanti îi dă retur şi o aduce napoi în trupuşoru vechi de 80+ .

Cum se aduce oamenii napoi din moarte? "Îi dau pălmi pă faţă şi urlu la ea, pînă se sperie şi se trezeşte. Şi se întoarce. Aşa am văzut io într-un film", mi-a povestit tăntica pe trepte, I shit iu not. Şi Ambulanţa venea la primele rezurecţii să-i dea primu ajutor la babă, da acu nu mai vine. Şi doctoriţa, ca şi moartea, visează să deguste o colivă mult prea îndepărtată a babei.. "Mi-o zis ăia de la salvare că nu mai vin, să o las să moară, că se chiuie aşa. Da io nu pot", a declarat rivala Morţii exlusiv păntru Blogu vecinilor psihopaţi şi pă verificate la Serviciul de Ambulanţă Timişoara.

Moatea şi tanti îşi tranşează baba aşa de vreun an. Acu joacă şah, Moartea şi tăntica, şi în pauze, una o duce pe babă în lumină, alta o târîie napoi din beculeală, direct în blocu meu de pă Terra. Răzbelul poa să ducă la prăbuşirea bursei mondiale a morţii, iară moartea şi-a pus tăte speranţele şi în gândul ei a scris minunată scrisoare lu Moş Crăciun, să-i aducă o babă noo lu tanti, ca moartea să fugă cu baba veche sub braţ pînă în lumină.

"Cineva, şi nu puţini, moare înainte de vreme în locul lu baba asta. Io iau minutele astea din reţea, mâncate ampulea de babă, tre să le iau de la altii, cum ia U.E. miliarde de la proşti. Deoarece, fireşte că sistemu decesoidal tre să meargă înainte şi fără babă. Analiştii mortuari zic că moartea, ca şi euro, se prăbuşeşte şi dă faliment tăte firmele de pămpe funebre. Nici nu pot să-mi iau vacanţă, sintagma "Moarte în vacanţă" îşi pierde din sens şi să goleşte dă conţinut. Trist, dacă se întâmplă aşa ceva în România la 22 de ani de la Revoluţie. Pentru ce au murit tinerii ăia?", a declarat Moartea.

Prostituatele de pe capela mea sextină fac porno pe un alt tavan

2011-05-23T19:56:00.001+03:00

Frodo cel gay s-a mutat de deasupra lumii sufletului meu chinuit într-o lume cu chirie mai bună. Şi-a luat ghitara, tu-i Jimmi Hendrixu' lu mămica sa, şi a plecat să zdrăngănească "Vrei să dormi" de la Cargo în alţi creieri de vecini nedormiţi, într-un alt apartament de căcat, trei bloace mai la amonte, dar tot în cartieru meu. Pentru mine Frodo e ca mort. Să-i fie muzica uşoară!

Dar Frodo nu era ghei, cum greşit i-am interpretat orientarea lui pleziroidă. Parteneru lui Frodo de bairamuri, un băiat mai sărac decât Frodo, vecin cu mine, mi-a turnat tot, deunăzi, pe scară, el aflându-se în stres post-traumatic după plecare cu tot cu curve a lu' Frodo. Securistu era supărat că Frodo a devenit arogant de la atâta alcool şi păsărică în cap şi că şi-a mutat cuibu erotic în altă văgăună. Balconul din imagine e cu vedere interioară, martor tăcut al minunilor din cămăruţa porno.

Varianta turnătorului: Frodo a început deraieze bahic din păsă în păsă şi în ultimul timp era mai nefun, pe motiv că futea la gramaj, nu la forme. Adică le sexărea pe micuţe mai mult cantitativ fără să ţină cont de învelişu exterior calitativ al curvelor. Cică Frodo aducea de doi ani curve deasupra mea şi le pârlea ca focul pe Sadoma şi Gomora. Adică Frodo ardea femei orientate sexual pă bani. Iar curvele urla când ele permitea lui Frodo să intre, intelectual cum îl ştim, în ele. Eu auzeam freamătu femeilor ce prindea contu(r) pe tavanu meu.

Dar pentru că nu l-am văzut cu muieri evăr pe vecinu Frodo am presupus matematic, ca prostu, că Frodo, ca orice labagiu normal se desfată manual pe filme porno diferite. Că de la el femeile urlau ca-n cor, pă voci, cu vocalize de femei mimătoare de orgasme.

Fiind Frodo inginer la o fabrică de anvelope continentală din Timişoara, era pe undeva logică că Frodo întindea cauciuciele în prostituate pă bani grei, iar ele urlau, gâfâiau şi orgasmau contracost pe tavanu meu când aeru din gură le permitea pe motiv că nu era el, aeru, plin cu altceva, posibil alte bucăţi din Frodo.

Frodo are cică 1.000 dă coco salariu din care un sfert spre 1/3 cică era virat spre curve. Utima dată cică Frodo a dat 250 dă lei pentru a-l înmuia Frodoleţ Jr. în 2 fete, dixit turnătoru meu. Era Havana deasupra mea, bordel, se pârjoleau turme întregi de traseiste, de tre să răzuiescu acu' SIDA de pe tavan.

E dramă, că păianjenii de pe tavanu meu nu mai dorm în pânza lor de când au aflat de curve, de frică să nu ia blenoragie.Şi ţânţarii care stau acu pe tavan, fără frică de păianjeni, îmi dau blenoragie prin muşcătură, noaptea, când io nu sunt atent, că dorm cu becu stins.

CITIŢI DESPRE ALTE SEXGATE-URI DIN BLOC:

Cum se face dragoste/sex la bloc fără să ştie toţi vecinii: TOP 10

Frodo şi-a bătut vecina cu minunea peste bot

Patrulaterul sexual: Nelu, amanta, soţul amantei şi organele (Poliţia)

Orgasmul altora în casa ta: sexu' lu mono prin pereţii lu' stereo (ÎNREGISTRARE)

Porno-poliţista şi-a deschis larg dosarele XXX sub geamul meu

Mafia ţânţarilor mutanţi suge viaţa din psihopaţii blocului

Interviu cu celebru' Beni despre speranţă, mâncare şi sensul vieţii

2011-05-03T20:46:00.000+03:00

Beni von Buziaşului, filmat AICI într-o încleştare corp la corp cu gravitaţia, revine în coproducţia de manelistă-lirică: "BENI 2: O viaţă jertfită pe altaru' băuturilor distilate, aburilor şi gradelor", film născut pă cale VIDEO-telefonică, în variantă HDă-te drecu'. Într-un interviu exploziv, în care încearcă cu cuvintele lui să se explice faţă de lumea ce ni l-a dat, Beni vorbeşte prin silabe, dar care diluate în vodcă, prinde aripi din gura lui şi încasează un triplu înţeles suplimentar.

El Beni se zbate zvârcolitor în micul său univers bizar, din care pur şi simplu nu poa' să evadeze fără o juma de vodcă. După ce ia combustibil, Beni o arde spontan şi încearcă să comunice cu ceilaţi, persoane exterioare, ce locuiesc în afara trupului său, deci în altă dimensiune, adică vecinii lui de univers.

În complexitatea orânduirii cosmosului, Beni nu e rău, nu-i golan, nu-i Darth Vader, deşi pare (pentru neiniţiaţi) pentru că are briceag elveţian. Beni e un fel de Han Nasolo, iar arma tăietoare din mâna sa e semn de nobleţe. Că vorba lu Beni dulce mult aduce, da' la o adică te despică ca pe porc, dacă la o discuţie despre principii aveţi abordări divergente despre Teoria şi sistemu' lu Hegăl (manelistu Hegăl şi Jekăl, nu filosfu).

La o primă vedere el trăieşte prin filosofie, dar conflictele e de fapt viaţa lu' Beni. El nu poate să treacă ziua în profunzime dacă nu suferă cel puţin o întrebare existenţială. Par example: "Io ce mănânc?" . Beni nu poate să există zilnic dacă nu se împleteşte metafizic prin dileme, dacă nu se autodefineşte spiritual şi dacă nu se autorezolvă retoric prin cunoaştere cu bere.

Acum Beni se purifică verbal şi comunică numa' şi numa' în coduri. Se află perpetuu în acea perioadă delicată prin care trecem toţi în viaţă, nu-i aşa, când după multă vodcă descoperim că puţini îs cei aleşi să merite să ştie adevăratu tâlc şi misteru lu' învăţăturile noastre. Drept pentru care Beni vorbeşte încrucişat în sistem binar cu mulţi de 0 şi mai puţini de 1.

Că nu e proşti ăia ce-l ascultă pe Beni, e proşti ăia ce nu-i înţelege graiul cimentat pe idei în substraturi, ca frunzele de ceapă. Beni meşteşugeşte vorbele şi frământă ideile unde şi urinează, adică la margine de drum. Dar sistemul său filosofic nu e pentru toţi proştii trecători cu creieru mic, care nu primeşte semnale de la Beni, că e reduşi. Beni este guru şi poate predică existenţa spirtuală plăcută! Şi în caz împlinire totală prin comă alcoolică, folosiţi codu binar a lu Beni. Ăla lu Morse duce nicăieri şi ne-tredy: nişte bocăneli ampulice.

CONCURS FĂRĂ PREMII: CE CREDEŢI CĂ A VRUT SĂ TRANSMITĂ BENI PĂMÂNTENILOR ÎN FILMUL DE MAI SUS?

AŞTEPTĂM IPOTEZELE VOASTRE LA COMENTARII

VIDEO Beni are talent: s-a făcut munci la nunta lu Prinţu Angliei

2011-05-01T21:32:00.000+03:00

Beni are minte limpede, inimă zglobie, inteligenţă artificială, treling original şi medalie Adidas (vezi insigna din pept). Este din cartieru meu şi îi curge sânge nobil prin alcoolu de sub vene. Şi numa' ce s-a întors muci şi mangă, în această seară, direct de la nunta lu' ăla micu, Prinţu Angliei, cu păpuşa aia din popor.

Da, ne-am făcut de kkt şi la cea mai şto nuntă din lume. Beni este dă rang nobil. E duce. Duce cam 2-3 litri de vodcă, vin, spirt Diana, şampanie cu sifon şi acid de baterie de Bentley. A făcut praf imaginea lu Casa Regală din Calea Buziaşului la nunta lu' William pă care îl ştie de când era Willy, adică mic.

Beni von Buziaşului a borât urât exact în boneta lu Regină, bunica nunţii, la care Beni s-a dat în tinereţe, când el era doar un alcoolic promiţător. Acum a vomat omagial şi în poalele lu Regina, da' i-a şi zis sincericeşte după aia: "Fă, princiaro, a fost o greşeală. Îl ţinteam pă bărbatu-tu, dă-te drecu că your ar so fain, I'm gonnă meic you main. Bă Chiarlse, dă-te-n sânge, Cămila aia nu-i femeie, da te-nţeleg. Ai avut păpuşa aia, Diana, şi-ai ales animala. Camilo, arătă-mi cocoaşele, hai, finuţo".

Acum Beni von Buziaşului e din nou pe moşia lui, în Calea Buziaşului din Timişoara (lângă Blogul vecinilor psihopaţi). S-a întors de la nunta lu Prinţ ca orice român, în patru labe. S-a ţinut până în România, ca să pişe binecuvântător marginea drumului cu urină din bere britanică. Beni e acum în recuperări. Învaţă să vorbească şi să umble şi vrea şi el la "Românii are talent". Da' să nu fie blat şi să câştige un băiat fără coaie şi cu voce de fată.

CRIMĂ LIVE prin vizor: Nelu îşi UCIDE iubita DIN DRAGOSTE în această seară

2011-04-19T18:34:00.013+03:00

De juma' de an ţin îngropat în mine un secret teribil: sunt prizonier în mijlocul unui vortex amoros implacabil. Nelu instalatoru' filosof, care locuieşte în garsoniera din drepata mea, trăieşte o poveste interzisă de iubire cu văduva teroristului sinucigaş: "Futu-ţi buricu mă-tii", care locuieşte în apartamentul din stânga mea. Doar eu sălăşluiesc fizic între iubirea lor.

Azi l'amour câest fini, Fifi.. Nelu şi-a primit papucii şi amoru' ură se făcu, iar acu ameninţă pe hol că în această seară îşi omoară fosta iubită. Acum ea stă ca hârciogu după uşă şi Nelu urlă şi ameninţă hamletian pe casa scării că "În seara asta fac o crimă în bloc".(secunda 59 - CLICK PE FIŞIERUL AUDIO-VIDEO CA SĂ ASCULŢI AMENINŢĂRILE).

Noi, vecini psihopaţi, stăm cu urechile ciulite ca să auzim crima. Rămâi şi tu pe Blogul vecinilor psihopaţi şi afli detalii în direct de la locul viitoarei crime, într-un LIVE TEXT care o să vă ţină cu sufletul la gură. Pentru că psihopaţii sunt la locul crimei înaintea Poliţiei.

LIVE TEXT:
ORA 18. 32:
Nelu trece de la vorbe la fapte. Dă cu picioarele în uşa lu' fosta iubită, care fostă iubită tace mâlc şi nu cheamă poliţia, deci îi place.

ORA 18.55
Nelu a bătut toaca în uşa din imagine, unde se ascunde viitoare moartă, care acum îşi trăieşte viaţa la maximum. Nelu a plecat în apartamentul lui să se înarmeze.

ORA 19.56
După zdrăngănelile de oale, vecina pregăteşte cina care pare să fie cea de taină. Pentru ea. Nelu mai dă un picior în uşu, mai îşi bagă o p... în ea metaforic, iar vecina rezistă eroic în spatele uşii, pe metereze. Un vecin face conciliere cu Nelu pe scări, dar Nelu e cu deştu pe butonu atomic.

ORA 20.19
Nelu nu a penetrat dispozitivu', da' zgîrmă la uşă şi spune că o iartă. Apoi iar spune că o omoară. Apoi iar o iartă. E bingoul iubirii. Pronosportul amorului. Schizofrenia sexului. E un bărbat şi o femeie, Adam şi Eva, care se iubesc...ăăă... Of, s-a sucit iară, e pe bază de omor. "Îţi scot maţele din tine şi dansez pe ele", zice Nelu. Abia aştept să-l văd la "Dansez pentru tine - varianta cu intestine".

ORA 21.24
Promisiunea omorului e în pericol. Nelu-i istovit de pălituri în uşă. Spărgătorii de sămânţă fac pariuri. Iubirea bate omoru? La noi în bloc iubirea n-a fost văzută din 1992, de la un viol pe bani. Nelu ar ceda la ispita iubitei-ţintă, poate, pentru că e prea beat, prea flămând sexual şi plânge pe hol mai mult decît poate să meargă şi să se ţină de pereţi. Dar e însetat de sînge. "Tura asta te omor. Bă, dacă rup uşa, moartea e sigură", strigă ca un vampir, Nelucula.

ORA 22.04
Nelu s-a autoînfrânt prin epuizare şi se retrage să despartă moleculele de vodcă în solitudinea folclorică a apartamentului său, unde face karatcu mobila şi ia declarativ în p... tot blocu. El extinde ameninţarea la "Vă omor pe toţi,bă, pulifricilor". Vorbe în vânt. Oricum, nicio crimă neonorată nu rămâne nepedepsită în bloc. Ceva sânge tot a curs în seara asta în imobil. Că Nelu a picat pe scări şi şi-a spart capu. Dar noaptea e încă tânără. Şi Nelu n-are decât 54 de ani...

Asasinate la comandă: killăruţii, caloriferu şi Robbie Revoluţionaru

2011-04-15T21:32:00.000+03:00

Din somn ca-n Insepşăn îmi se prăbuşi zgomotologic ringhişpilu' bubuielii în creieri. Şi-am retrăit fi-lingu' că-mi explodează iară blocu', de-o să-mi beau cu vulturii cafeluţa de dimineaţă bine amestecată cu 3 metri cubi de gaz de la E-on.

Mă şi vedeam în chiloţi, plutind prin văzduh, primind vând la pupa de la suflu' boom-ului, căutând să trag pe mine o pereche din zecile de nădragi care zboară ele aşa prin aer, printre alte lucruşoare şi bucăţi din bloc, cu ocazia exploziei. Mă şi vedeam tot terci la aterizarea forţată, cu coroniţe din fier-beton printre creieri şi mi-era să n-ajung la autopsie cu chiloţii emoţionaţi maro.

Credeam că s-amplinit profeţia cu "Difuza-s-ar live Cătălin Radu Tănase din faţa molozului tău", ce mi-a urat-o un vecin. Dar nu, nu era ziua în care dezastrologu naţiunii să raporteze misiune îndeplinită din faţa blocului nost.

Era el, Sunetul Suav al pânzei de bomfaier care mângâia cu dinţi pe elemenţi lu' caloriferu. Căci, da, era prima zi dă primăvară, când bondarii abia face ochi şi ciuguleşte adormiţi polen de la pistilu' florilor şi când la noi să asasineşte caloriferele fără amortizor şi fără jenă exact în faţa blocului vecinilor psihopaţi.

Asasinul nambăr oan: Robbie Revoluţionaru şi ucenicii lui: doi aşa-zişi copii din bloc, care se dau entităţi biologice infantile să ne păcălească. Dar ei este kilăruţi (pui dă killer), încă fără testosteron şi fără inimă, terorişti de inox, şi lucrează pe bază de contract de asasinare: fiecare a primit câte 1 leu de la Robbie, ca să ţină calofieru.

Care mititelu, singur şi lipsit de apărare, fără robineţi şi contact la reţea, încă mişca din elemenţi şi horcăia a apă cu rugină, şi se scugea viaţa din el, picur cu picur, sub muşcătura de bomfaier, trecând graniţa cu forţa într-o lume mai bună, unde caloriferele zburdă libere şi fac gargară numa cu apă Evian.

Să mira si băeţii de la centrala termincă, că n-au apucat să taie ei căldura, cât de repede şi-a ninjat Robbie caloriferu cu bombafieru, de nici nu se uscase apa caldă-n ţevi.

Că Robbie era la competiţe cu razele soarelui şi cum a simţit că s-a depăşit pragul pssihiatric al îngheţului şi afară s-a făcut consecutiv 10 grade timp de trei zile, a feliat element cu element dădătoru de căldură, l-a pus în ricşa lui, bucată cu bucată, l-a vândut la fier vechi, iar de bani şi-a luat... napolitaneeeeeeeeeeeee.

Da ce e un "Robbie Revoluţionaru"? Cum să defineşte el existenţial, prin structura sa moleculara şi prin datoriile la întreţinere? Cum funcţionează mecanismul fin ce-l pune în mişcare? Din ce neguri universale vine el? Păi, Robbie (a.k.a. Robbinson-fier-vechi) vine la de la apartamentu 71, etaju 4 şi trăieşte dintr-o relaţie incestuasă cu fieru-vechi, că Robbie are un fetiş cu fier.

Adică adună de pe străzi fier-vechi, însă de unele ţevi, bări, bobine se ataşează emoţional şi doarme cu ele în pat. Iar noaptea, când Robbie asimilează fieru şi se zvârcoleşte de pe o parte pe alta, poliţienii îi taie amenzi pentru "tulburare". Că vecina nu se contopeşte psihologic cu fiarele care cade din pat pe podeaua lu Robbie/tavanu lu' femeie şi dementa sună Garda când fiarele necunoscute se joacă de-a "căluşarii" pe nervii lu' vecina.

Zic necunoscute că ea, vecina, în nemernicia ei, s-a învăţat într-o fază să doarmă beton pă trilurile lu toate fiarele pe care Robbie le şmirgluieşte prin aşternuturi. Nu doarme insomniaca numa când Robbie aduce câte un fier nou în patu conjugal. Că ea, scandalagioaca, nu suportă sunetu' nou al fierului-vechi musafir la Robbie, care cade din pat producând zgomot necunoscut nervilor femelei-vecină.

Ehe, duse-s vremurile când Robbie Revoluţionaru îşi permitea bări noi de inox, gata nichelate, fără frecare suplimentară. Robbinson-fier-vechi a intrat în recesiune când a ieşit trei ani la rând Miss "Femeia de Serviciu" în blocu vecinilor psihopaţi.

Adică el s-a făcut că n-a plătit întreţinerea, administratoru' n-a prins gluma şi l-a executat silit, iar Robbie a plătit datoria de câteva milioane de lei ca un veritabil jucător la bursă, în acţiuni. Adică a acţionat cu mătura şi mopu pe treptele din casa scării, trei anişori la rând, până şi-a răscumpărat datoria faţă de societate. Dar în mintea şi în sufletul nostru, Robbie este mogulu' oligarh din Imperiul Metalelor Reciclate.

CITEŞTE DESPRE ALTE FĂPTURI DIN BLOC:

Miracol de Crăciun: puii căţelei nemuritoare au ieşit din ouă

Creaturi din bloc: cine se uită la bestia goală prin gaura de aerisire?

Mafia ţânţarilor mutanţi suge viaţa din psihopaţii blocului

Neluţu "Robin Hud" fură de la RDS ca să salveze specia umană

Moartea vecinului-terorist "Futu-ţi buricu mă-ti" aka vocea lui Dumnezeu

TOP 11 viaţa fără apă caldă: atacu mârşav al restanţierilor

2011-04-05T21:00:00.000+03:00

Săvârşitu-s-a încleştarea supremă din bloc. Jegu' - apa caldă - scor final 1 - 0. Mai sunt exact 10 zile şi nu mai pupă dopu' de la vană apă caldă. Facem toţi duşuri în avans (10-15 pe zi) şi pentru momentu ezoteric când aeru' ia locu' H20-ului fiert din ţevi, când Moise de la centrală nu o să mai despartă apele la noi în bloc.

Evrika, se fac duşuri anticipate. Evriko, astăzi eu am ajuns cu spălatu în avans până în luna iulie, ziua 17. Da, Nobele, sari cu caşu, că am inventat formula matematică a spălatului preventiv. Azi am făcut două duşuri pentru azi şi încă 2 în avans pentru o zi când n-am apă caldă (17 iulie- zi în care am o treabă şi tre să fiu curat). Formula: 2 D (duş) ori X (unde X e ziua necunoscută în care n-ai apă, dar ţi-ai dori) = DAPVCACCNE (duş anticipat pentru viitor cu apa caldă care nu există).

Ha, ha, ha, n-au ei apă în centrală, câtă pot eu consuma cu duşurile preventive. Milioane de tone. Eu sunt Flipper. Trăiesc sub duş, de două zile am şi branhii, asimilez altfel oxigenu. Am început să văd lumea cu alţi ochi, că deja văd microbii prin apă. Ieri, a fost zi mare... mi-au dat şi trei solzi. N-o să am apă, dar ce frumos mutant mă fac.

Tocmai de aceea, Flipper & vecinii psiho, pe cale să se muteze, au mare rugăminte la voi, acum în Postul Paştelui, când se crapă de-o minune. Dacă ne puteţi ajuta cu ceva apă, de oricare, numa apă să fie: în bidoane, peturi, cisterne, ceşti, găleţi, dopuri, după cum vă lasă sufletul. Acceptăm orice:

1. Apă vie - Bună şi asta. Folositoare la casa omului pentru resuscitări, aduceri înapoi din morţi, învieri la domiciliu, rezurecţii capitale şi transformarea celulelor moarte în celule mişcătoare. O să fie nevoie, că pe mulţi o să-i pierdem în jeg şi tre aduşi toţi înapoi. No man left behind. Războiu cu jegu' îi dur şi nu moare nimeni de capu' lui, când vrea el.

2. Apă nucleară de la Fukushima - Numa bună pentru mutanţi, desfundă ventuzele de pe tentacule. Spălaţi reactoru nucular cu ea şi n-o mai vărsaţi în ocean. Îmbuteliaţi în containere de plumb: "Fukusima minunilor-apa finală". O depozităm în subsol să le facem o surpriză şobolanilor, care după ce o gustă o să beculească pe-ntuneric. Numa bine, că-i atârnăm şi în bradu de Crăciun şi nu mai dăm bani pe beculeţe. 2 probleme, o singură soluţie.

3. Ou di toilăt (cunoscută sub denumirea folclorică - eau de toilette). Nu, nu apă din budă, ci parfumuri. Dacă aveţi Diior, niscava Şanel nefolosit, doi-trei stropi de Jivaşi, o gură de Paco Cabană, ce mai e p-acolo prin sticluţe. Poa să fie şi mostre, da cantităţi mari şi neapărat furate de dincolo (n-avem noi apă, da' chiar nu ne spălăm cu toate căcaturile contrafăcute). Mai camuflăm şi noi putoarea, când ieşim în societate.

4. Apă sfinţită - ce vă mai rămâne nebăută de la Paşte, de la sfinţiri nereuşite, de la slujbe nefinalizate, ce-aţi mai furat de prin biserici. Face bine la exorcizări, dacă mai găsim sufletul posedat sub straturile de jeg. Dacă se poate, apa sfinţită să fie fără gust de busuioc.

5. Apa de gură. - Acum că vă miroasă gura a flori după gargări, ce rămâne pe fundu' sticlei puteţi să donaţi pentru nespălaţi. Trebuie să ne tratăm şi noi cumva gingivita, care acum o avem pe tot corpu. Nu râdeţi, că nu cunoaşteţi durerile gingivitei anale. Nici lu ză enămiz of ză duşmanii să nu doriţi, par example, gingivita la gambă.

6. Apă vaporizată - N-ar strica nişte plăşi de rafie cu vapori de apă, aşa ca ăia făcuţi vara la terase, că noi deţinem tehnologia extraterestră de remoleculizare de vapori înapoi în stropi, stropii îi unim în picuri şi tot aşa mai departe, până la apa iniţială. Lăsaţi plăşile lângă bloc, urlaţi de două ori şi fugiţi printe blocuri, că maidanezii de la bloc nu cunosc mila pentru necunoscuţi.

7. Apă cu lămâie. Da, da, primim şi limonăzi, n-ar fi rău să ne aduceţi nişte lămâi, măcar cojile. Apa cu lămâie, pe lângă că spală bine maţele şi depietrifică rinichii, este esenţială la făcutul binelui la solzi. Că cum dracu vă aşteptaţi să flippăruim frumos prin apă rece, ca sirenele, dacă nu ungem solzu frumos cu lămâie. Credeţi că bucătarii, când vă face peşte cu lămâie, chiar vă face? Aiurea, fraerilor, plătiţi lămâiatu ampulea, că peştii se lămâiază singuri, că să fie aerodinamici sub ape.

8. Apă de mare - specifică mărilor şi oceanelor, apa cu sare e bună mai ales din zona focilor, balenelor şi finguinilor (pinguini cu f în loc de p), adică din locu din mare unde face ele duş, că e are chestii vindecătoare în Ouurili din H2Ouri . Adică apă+sare+smirnă de finguin+frecare de focă+triplu salt cu şurub încrucişat de balenă ucigaşă = apă cu gradu' 8 de mutaţie, bună la ficat, rinichi şi suflet, dacă se bea pe stomacu gol, dimineaţa, bine amestecată cu un kil de vodcă.

9. Gheaţă - Cuburi, sloiuri, pojghiţe, bucăţi din gheţari, felii din Antarctica, tot ce nu vă mai trebuie şi stă aiurea prin fundu curţii, aduceţi că topim noi. E foarte important să avem şi apă dulce, cristalizată, că avem şi nişte whiskey Balăntains, Joni Uacăr, Ticiărs, dar canci freon în frigidere.

10. Apă de ploaie uitată la soare. Cea mai bună dintre toate, că-i tare călduţă. Nu contează că-i cu mormoloci. parameci, goange şi broaşte, că ne spălăm cu ea după ce o trecem prin filtre de apă.

11. Filtre de apă. Am căutat mai bine şi nu avem. Dacă vă lasă Dumnezeu şi Maica Domnului să ne-ajutaţi cu filtre de apă, ar fi chiar mişto. Doamne ajută. Şi să vă bucuraţi de apa de la duş, că nici nu ştiţi când se gată. Facă-se voia restanţierilor.

CITEŞTE ŞI:

Cum se face dragoste/sex la bloc fără să ştie toţi vecinii: TOP 10

Dumnezeu, dizainăru cartierului: Doamne, dă-ne colecţia primăvară-vară

2011-02-20T19:50:00.000+02:00

Minune marca Cătălin Botezatu. Toate fundurile goale şi bucile dezgolite din cartier stau cu ochii pironiţi pe cer, ca la miting aviatic, şi aşteaptă să le pice o pereche de chiloţi roz din nori. S-a dat start la programu dumnezeisc "O aţă în cur pentru fiecare".

Întreg neibărhudu' stă cu sufletu' la gură şi cu frunzuliţa la cuculeţ, că de-o săptămână, adevăr grăiesc io vouă, pe modelu minuni cu peşte şi minuni cu vin, a-nceput să picure pară mălăiaţă numa ot-cutiur de cinci stele din văzduh.

Întâi au fost chiloţii intimi femeieşti şi masculinileşti, toate modelele şi culorile, atârnând printre crăci. Credeam că-s şi chiloţi comestibili pentru jocurile olimpice erotice din cartier, dar Gicuţă, care a mâncat vreo zece perechi şi a început, ca viermii, să cace numa fire de mătase şi ciorapi lycra de muieri, ne-a infirmat teoria.

Degetele neamputate încă a lu' toţi desculţii cartierului au cunoscut prima dată binefacerile transpiraţiei. Fiecare talpă goală a putut să-şi tragă peste stratu de jeg cel puţin 3 perechi de şosete: una ţine de cald, două ţin loc de papuci (încă nu plouă din regatul cerurilor cu Jimi Ciuuri).

Ce-a urmat ştie tot mapamondu': crăcile lu' copacu' făgăduinţei au început să arunce în noi cu flanele, pantaloni scurţi, sutiene, paltoane... Acum e confuzie totală în cartier: curvele sunt îmbrăcate ca doamnele din înalta societate, boschetarii arată ca milionarii, maidanezii umblă cu Armani în coadă, toţi copii din cartier arată ca tu-pacii.

Nu mai deosebeşti rupt în fund de săracu-lipit şi nici categoriile sociale "n-ai ce mânca" de "maţe fripte". Toţi suntem piţipoance şi cocalari. E paradisu' dezbrăcaţilor şi coşmaru dizainărilor: haine gratis care pică din copac şi stau pe noi ca pe gard.

Defilăm în fiecare seară tăţi ca nişte Adami şi Eve, şi ne tragem pe trupuri creatorii ce pică din copac. De vreo două zile au început să cadă haine şi pe mărimi, că prea purtam toţi numa M-uri.

Iniţial am crezut că a picat din cer un avion cu containăre cu ţoale contrafăcute din China. Am chiar găsit aripa şi o elice de avion din care şi-a croit Gogu coteţ la porci în spatele blocului. Da' cutiile negre developate ne-au liniştit: avionu' ăla era furat dintr-o altă unitate militară, din Ungaria

Ieri dimineaţă am avut revelaţie: a fost plin pomu' numa' de colecţia primăvară-vară 2011. Deci numa Dumnezeu putea să ştie rezultatele lu colecţie şi trendu în avans, căci festivalu' de modă de la Paris n-a fost înk anu' ăsta.

Dumnezeu ne îmbracă pe toţi, aici în Calea Buziaşului, face minuni cu treninguri, caşmir şi iegări. Suntem toţi fotomodelele Lui. Unii însă e haloşi. Vasile de la etaju' doi se ruga la pom cu "Doamne, nişte blănuri de nurcă, n-ai? Una la amantă, alta la nevastă"...

Copacu' lu făgăduinţa îmbrăcăminţii mi-a dat o singură certitudine în viaţă. La ce modele de haine cade din cer, sigur toţi dezignării şi croitorii homosexuali, care mor ajunge în Sus şi croieşte în continuare pentru Creatoru' Suprem. Asta deşi toată viaţa lor toţi Armani, Dolce şi Gabbani, Versaci au trăit în preacurvie Sodoma şi Gomora style şi au luat în buci toate puţulicile lu' masculii fotomodele din subordine. Ştiam io că se poate şi cu sula în fund şi cu sufletu' în rai.

CITEŞTE ALTE POVEŞTI CU MIEZ BIBLIC DIN CARTIER:

Babi Minune ft. Isus Hristos - Naşterea manelei creştine

Pentru Dumnezeu, apăsaţi tasta 1

Bordeiu' de lux: sărăcia zburdă în curu' gol printre viloace

2011-02-13T21:41:00.000+02:00

Sărăcia lucie în spatele meus blocus pitulatus est! (CLICK PE FOTO) Şi-a făcut culcuş exact peste drum de cea mai viloacă din cartieru' rezidenţial plin de P+1uri+2iuri+jdă mii de coco.

Sărăcia iese în puţa goală din cortu ei în fiecare dimineaţa, execută nişte genuflexiuni, flotări şi tracţiuni la crăcile de nuc, şi apoi face pişu' uitându-se la vila vecinului. Singura diferenţă dintre sărăcie şi posesoru' de viloacă? Din pişatu' lu sărăcie iese abur, de la condens, că pişu' sărăciei e fierbinte, iar afară e ger.

Sărăcia îşi trage pe ea chiloţii de Mowgli şi cuţitu' la cingătoare şi pleacă la vânătoare de mâncare şi trăieşte periculos, că face flic-flacuri dimineaţa printe X5uruile conduse de bogătani cu ochii cârpiţi de somn, care pleacă la biroaie.

Cât de uşoară este sărăcia mutată în cartier de lux? Cea mai ieftină sărăcie din univers: construită din gunoiu' de lux a lu' bogătani. Terenu' de 100 euro/mp e gratis, 4 pereţi ridicaţi din mobilă de lux şutită din tomberoanele vecinilor, ţigle ca să nu-ţi ia vântu acoperişu la cort - câţiva bolovani tot din molozu' de la viloacele vecinilor. De căcat, te caci lângă gardu' bogaţilor, ca să simtă şi ei parfumu sărăciei.

Sărăcia n-are prieteni. Are doar câini maidanezi, care să o apere de prieteni. Şi le-a făcut şi cuşcă, exact la uşa cortului. Câinii mai au o cuşcă şi în spatele cortului, între şosea şi cocioabă, ca să apere sărăcia de prietenii care vin mişeleşte pe la spate, dinspre vile.

Sărăcia şi maidanezii savurează împreună şi rod micile oase şi bucurii ale vieţii şi îi sfidează pe bogaţi. Şi bogătanii se uită la sărăcie prin termopane, din vilele lor cu turnuleţie, căldură, lux şi poleială şi moare de ciudă că, fie ploaie, ninsoare sau vânt, sărăcia rezistă.

RĂMÂNEŢI PE BLOGUL VECINILOR PSIHOPAŢI CA SĂ AFLAŢI POVESTEA SĂRĂCIEI + FOTO CU BOSCHETARU' CARE LOCUIEŞTE ÎN CORT!

Ainştain, poştaşu' etnobotanic şi violul lu' coana Corespondenţa

2011-02-08T22:05:00.005+02:00

Cele mai scrisori pierdute, cu cele mai secrete intime ale lu oamenii din bloc, sunt identificate oribil violate. Le găseşte oamenii pe scrisori cu franjuri şi cu lipelile dezlipite prin smulgere, cu paginile crăcite a citire cu forţa, pe trepte. Toacmai la noi în bloc această grozăvie să fie, mai ales că să ştie, că toţi locatatii pe gură scoate numa' literatură.

Habemus una bucată Violatoru' de Corespondenţă, creatură ce se hrăneşte cu intimităţile lu noi. Precauta dihanie foloseşte nişte protecţie în timp ce îşi plimbă mădularu vizual prin interioru' lu corespondeţa cu numele noaste, tocmai ca să nu-şi taie puţa în plice şi să n-avem noi parte de probele lui biologice.

Creatura ştie că am amanetat viitorul strălucit a lu' Casa Scării pe-o trusă de citit ADNu', şi-o ginim pe nenorocită după celulele răposate uitate pe timbrele mult prea linse. De la subsol la etaju' patru, toţi locatarii ne simţim compostaţi ca biletu' de tramvai, exact unde ne doare mai tare: în secretele murdare.

Avem deja un ONG la bloc, Cu-Clucs-Clan, unde cu mic, cu mare şi cu ciarciafuri murdare trase peste cap, desfăşurăm adunări săptămânale în care n-am reuşit decât să linşăm dintr-o regretabilă eroare de calcul un băiat prins în laţ exact în timp ce ne lectura facturile la gaz, lumină şi telefoane lu' tot blocu'.

Era doar un băiat deosebit, citititorul viitorului în factură, care spune că facturile completate sunt cea mai tristă formă de literatură, pentru că toate personajele de pe facturi moare. Citititorul viitorului în factură nu şi-a citit singur facturile şi implicit viitoru'. Altfel n-ar fi decedat groaznic şi teribil, curentat definitiv în firicelu' de apă pârâiaşă ce se scurge din panou' electric de la intrarea din blocu nost, care constituie sistemu-capcană de apărare între noi şi lumeam rea.

Da' cin' să fie mişunătorul din plice? Şi cum să inventăm un sistem de prindere negreşită? Era imposibil. Cel mai retardat din clădire, Ainştain, descoperitorul relativităţii fericirii în bloc, a propus dacă nu-l putem identifica pe violator, măcar să implementăm un sistem ca să-şi piardă minţile. Să ne jucăm de-a alba-neagra cu număru' de ordine de la cutiile poştale. Şi să schimbăm număru' la căsuţe, zilnic, pe principiu filosofic "păsărică mută-ţi cuibu". (VEZI FOTO CU ORDINEA NUMĂRULUI PE CUTII POŞTALE). Numa' aşa violatoru' o să fie derutat şi o să facă o greşeală crucială.

N-am reuşit decât să distrugem viaţa lu' poştaş, care când ajunge în bloc ia pe nas toate etnobotanicele din spice şop, doară doară o să-l ajute drogurile să găsească puterea nimerească corect scrisorile în găurile lu' fiecare, da' ne trezim toţi cu plicu' altuia în cutiuţi. Dar am descoperit plăcerea discretă a savurării lu' nenororocirea altora.

Acum suntem toţi violatori de corespondenţă. Totată lumea din bloc citeşte scrisorile lu' toată lumea, fiecare ştie secretele lu fiecare din bloc şi abia aşteptăm să vină poşta, că se ne uităm în "chiloţii" corespondenţei unui vecin/vecină, la roata norocului. A cui scrisorici nimeresc io azi? Facturile la psihoterapia pentru dramele mele: 1.000 de lei. Bucuria că văd facturile de executare silită a lu vecinu' mai rupt în fund decât mine: nepreţuită.

Batman se joacă de-a Onan Barbarul: conspiraţia "fulg de nea" (DOVADA)

2011-02-01T21:53:00.007+02:00

Gicuţa Pornuţa se simte de vreun an privită din întunecimea nopţii, prin etajul ei trei, de un străin nedefinit şi cauciucat. Dar noi toţi credeam că se uită la ea din sertar dildou' de pe care extrăge ea straturi de latex fin, de se minuna auditiv toţi copii din bloc ce vrăji face fructele lu' arborelu' de caucic la auto-contactu' ferm cu păsărica necuibărită a Gicuţei.

S-a încropit comitet de bloc, să votăm cine-i snaipăru' sexual, Demiurgu' ce se onaneşte lung din lumea lui stelară la splendida Gicuţa, levitând la nivelu' lu' etaju trei şi nu îndrăzneşte să o smotocească definitiv, înlăturând astfel dominaţia regatului latexului ce o decora interior tot mai des pe Gicuţa Pornuţa.

Da' în spatele blocului nost e câmpu', iar crăcile din pomi nu pot susţine decât păsări cu masa totală de 1,5 kile, singura şansă fiind ca Luceafărului amator de pip-şouri era să penduleze pe la geamu' Gicuţei suspendat în hamuri cu sistem scripeţi .

Gicuţa dixit că admiratoru' ei nocturn levitează la geamu' ei neajutat de cabluri şi frânghii şi că instinctu' ei de fată mare care a dat poligonu' sexual cu toţi italienii îi spune că probabilitatea matematică e mare ca semipământeanu', care făcea pe Onan Barbaru la geamul ei, să fie juma om, juma altceva, posibil ciborg. Oricum, Gicuţa era convinsă că creatura are sistem propriu de propulsie.

Azi dimineaţă a nins în toată Timişoara, numa blocu nostru era omăt-free. Nu s-a atins fulg de bloc şi toţi psihopaţii au zis că în imobilu a fost luat la ochi de conspiraţia meteorologică "fulg de nea", experiment al ruşilor. Numa' io am ştiut şi am auzit în noapte cum străinu mitologic topea fulgii în dinţi ca să nu derapeze pe omătu' care ameninţa să se pună pe bloc, că avea mult de plimbat şi de vibrat la geamu' lu' Gicuţa, care îl aştepta dezbrăcată cu un pahar de lapte cald şi fursecuri pe tocu' geamului.

Da' azi s-a confirmat oficial că fiecare bloc are Batmanu' lui, care umblă pe acoperiş şi sare din balcon în balconu lu' domnişoare. Şi e greu să bântui noaptea, că ţiglele de pe case/blocuri nu-s toate fix la locul lor, e polei, e bufniţe şi alte păsări, plus concurenţa, alţi onanişti ai nopţii. Iar uneori, Batman, mai are şi accidente, şi cade în cap oamenilor pe stradă (VEZI FOTO). Vorba lu' poetu': "A-nceput de ieri să cadă câte un Batman, acum a stat/ Pe bloc nu-i niciun scelerat/ Numa domnişoarele goale-n garsoniere suspină/ Că din ochii lu' obsedatu' de la geam nu mai sclipeşte lumină".

E greu să fi Batman deghizat în Onan, căzător de pe bloc. Mai ales că nici asigurările de sănătate nu-ţi acoperă tratamentu' la fracturi, nu se dau cârje compensate, salvarea vine după o oră (dacă ai noroc să te găsească cineva îngheţat în zăpadă şi să îşi consume un impuls cu tine la 112), plus că oricât eşti tu de Batman, dă cu tine de patu de moarte un microb mutant luat din spital.

La intrarea din blocu' din foto e un bilet de oameni îngrijoraţi: "Batmane, hai înapoi, că după căzătură ţi-ai pierdut şlapu' şi o mănuşă! Ejti bine?"

P.S. Mulţam maestre Adrian Pîclişan pentru poza excepţională!

Orgasmul altora în casa ta: sexu' lu mono prin pereţii lu' stereo (ÎNREGISTRARE)

2011-01-28T16:44:00.001+02:00

Să ridice piatra ăla care n-a palpat cu timpanele câte-un futai venit din neantu' apartamentului vecin şi urletele plăcerii altora care păreau să o pun de-un 69 şi de-un "misionarului" exact în camera ta. Da, toţi am fost martori tăcuţi cu urechi ciulite la câte un armistiţiul sexual din războiul masculino-femeiesc ce se poartă defragmentat, în fieşte apartament, din orice bloc al Românicii mereu suprinzătoare sexual.

Că viaţa la bloc nu-i decât o mare orgie, un adevărat film porno, în care tu eşti paraşuta, care stă ca proasta în explectativă între două duble, vecinii tăi sunt actori cu organele înfierbântate, care trec rând pe rând prin pătuţul tău, exact în funcţie de cum li se scoală.

Marele talent a lu' orice actu' sexual din bloc este că transcede timpu şi spaţiu, da' mai ales pereţii. Da, toţi am experimentat cel puţin un menaje a trois (futai în trei, pentru intelectuali) în formaţia de 1-2=XXX . Ecuaţie în care 1 eşti tu, fraierică, de obieci singurel şi somnoros în camera ta, cu nimic de tras pe făcăleţ. 2 sunt ei, vecinii atomici, câte doi, furaţi de încolăceala împerecherii care-şi freacă în gura mare electonii din atomi şi care gâfâie, transpiră şi se orgăsmuie animăleşte de parcă sunt în patu tău. Iar XXX e tot ce li se întâmplă lor, tot ce auzi tu în urechi şi tot ce scârţâie.

Stimate cititorule, transmitem astăzi prima interceptare pornografică a unui meci de sex, o încleştare diavolească prin futai, din mijlocul unei relaţii la fundaţia căreia stă decât dragostea, iubirea şi răcnetele animalice ale lu' posesorii orgasmelor.

Vecinii porno interceptaţi au cuib într-un bloc din Calea Lugojului din Timişoara şi se sexează unu' pe altu' de trezesc tot blocu, dar mai ales vecinu' care i-a înregistraz zilele trecute, fan al Blogului vecinilor psihopati.

Furtaiu' începe cu patu care se ciocăneşte sacadat de perete, trasmiţând cel mai erotic semnal a lu' Morse. Restul e plăcere. Actori: el, un cocalar de vreo 30 de ani, care umblă tot timpu' beat şi are maşina răzuită de tăţi stâlpii din cartier. Ea, o puţă de 20 de ani, din specia urlătoare, care a înlocuit-o recent pe fosta pretenă a cocalarului, din specia "amortizor", care nu băga efecte speciale la futai.

CLICK LA CASETA NEAGRĂ CA SĂ "AUDIŢIE PLĂCUTĂ": ORGASM GARANTAT LA MINUTU 2,45 -2,55

Cum se face dragoste/sex la bloc fără să ştie toţi vecinii: TOP 10

Tăcerea păsăricilor: CSI în văgăuna lu' Hanibănelu Lectărelu

2011-01-26T22:19:00.002+02:00

Întâi a fost puf pe hol, de parcă s-a pogorât raiu' pe casa scării, iar Sfântu Petrică ţinea de şase la interfon. Decât c-a fost iuzie. Canci hevăn în bloc, căci nu era puf din ăla sfânt, jumulit din nori cereşti pe care plutesc interpreţi la harpe.

Ipoteza 2: noi am crezut că-i un strat fin de pufy-pufy, smuls din puicuţele traseise ce se joacă de-a centura în bloc. Ele savurează direct în suflet opereta Etno sau Taraf TV în compania selectă a lu' spărgătorii de sămânţe din bloc care aplică pe ele formula matematică euclidiană cică: se ia nişte vodcă + nişte vin vin = "Ghiţă, hai să te frece fata puţin!".

Misterului pufului de curvă a fost clasificat din momentul T0 în care pe casa scării a început o minunată ploaie de pene, cum nu s-a văzut în nici un cuibar din lumea asta. S-a constituit urgent echipa de CSI a blocului (Comitetul de Surprindere a Înaripatei). După penaj ne-am dat seama că ne confruntăm cu o pasăre matură, posibil ştruţ. Însă toată lumea din bloc, de profesie român, a început să spere la mai mult.

Vecinii au început să caute păsărica Feon X, băieţii au avut fantezii cu păuni, fetele au visat că-i pasărea-spin, trei-patru vecini au zis că-i pasărea măiastră, iar cei mai mulţi au întors blocu pe dos în speranţă că e rara avis, adică o păsărică din specia "văzută rar". N-a fost exclusă nici ipoteza că s-a întors "cloşca cu puii de aur" de la ruşi. Dar toţi speram adânc în sufletul nostru că dacă nu găsim bestia cu pene, măcar să localizăm cuibul şi să se lase cu nişte ouă sparte la cină.

Deşarte ne-au fost speranţele şi orice vis de păsărică s-a spulberat. Am auzit toţi cum plânge o pasăre. Apoi am auzit cum croncăne a moarte. Era decât din specia găină. Iar sunetu' n-a fost localizat într-un apartament anume. Zile la rând auzeam toţi cum păsărică după păsărică pierea pe limba ei, cotcodăcind-şi ultimele gânduri într-un apartament X, neidentificat, în care clipocea sunetul unei lovituri de satâr peste care se aşternea brusc o tăcere sângeroasă suspectă.

Eu, intuitivul, am fost mai deştept decât tot blocu' şi mi-am dat seama că Nelu, vecinului meu filosof-instalator-John Connor- cu 1.600 de lei datorii la întreţinere - avea de câteva zile privirea omului care a mâncat carne. Plus că din toţi porii lu' crăpăturile uşii vizuinei-apartament a Neluţului ieşea o penă, un puf şi un găinaţ. Case closed.

Nelu' era kilăru': Vine cu înaripatele vii în plasă şi pe modelu' Hanibănelu Lectărelu, le face baie cu supă şi apoi măcelăreşte în văgăună lui înfăptuind tăcerea supremă a găinilor. Jos pălăria pentru el, mai ales că pleacă în fiecare zi la vânătoare, iar afară, după cum ştiţi e Siberia, deci nici lui nu îi e uşor având în vedere că la tăţi ni greu.

Ca o curioasă coincidenţă, de câteva zile, vecinii cu case din spartele blocului au început să numere găinile din două în două: una e, una nu e, una da, alta ba. Şi cocoşii par supăraţi, că nu mai au nimic de montă. Nelu e kilăr din umbră, iar dacă cocoşii nu fac trupă de comando şi nu o iau pe urma penelor, pufului şi a găinaţului lăsat de victime pe modelu' Hansel şi Gretel, trece iarna. Iar primăvara o să avem parte de un Nelu sătul de carne şi, ca bonus, de cel mai eveniment zoologic universal exact lângă bloc: cocoşii care în lipsă de altceva fut alţi cocoşi.

E-on-aniştii ne-au puşcat bir pe blocul explodat

2011-01-23T22:29:00.002+02:00

Ecce factura de la gaz, dezbrăcată de plic, aşa cum a lăsat-o Dumnezeul pe interes al E-on Distribuţie S.A. la mine în poştă. Este factura supremă, cum n-a fost alta, cu un tabel de o rară frumuseţe, care m-a anunţat că am de plătit 1 bucată de revizii perioada 0-2mc/h.

Traduceara din e-on-eşte în româneşte este: "Bă boule, aceasta este nota de plată pentru apartamentu' tău pârlit din blocu' ăla de căcat care nesimţitu', noaptea şi pe ascuns, a explodat în octombrie 2010 d.H.. Şi s-au trezit din somnul de frumuseţe "mascaţii" de la trupele noastre de intervenţie, ca să taie gazu în tot blocu', să nu ardeţi toţi la promoţie ca şobolanii, buei neoamenilor". Tarif E-on de detonare pe apartament: 36,47 de lei (TVA 7,06 lei), cam de trei şaorme.

Bucuria că am scăpat nepârlit din explozie a fost umbrită de orgasmul că a venit factura la timp, ca-n Românica, la patru luni de la lansarea blocului în văzduh. Cine-ar fi crezut că E-on a găsit formula de calcul a fericirii tocmai la noi în imobil: 36,47 de lei X (ori) 71 de apartamente din bloc = 616 coco, bani de cico-lico la o paranghelie a erudiţilor cititori de contoare de la E-on Distrubuţie.

Îmi şi imaginez cum ne bârfesc interpretatorii cifrelor din contoare, în timp ce puşcă ca la plutoanele de execuţie dopurile de la butelile de Dom Perinionuri cumpărate din cei 36,47 de lei, ai mei X (ori) 71: "Hai noroc, Gogule. Auzi, bă, căcaţii ăia credeau că sare blocu-n aer, aşa, moca. Doza-le-aş explozia în fâsâieli mici".

Da' nicio factură nu vine fără o veste bună. Cică tre să şi stau la coadă să achit factura, venită fără cod de bare. "Aşa trebe, domle, că banii nu intră în contul E-on. Veniţi la caserie căci factura e pentru servicii prestate, nu pentru distrubuţie de gaz", mi-a zis o hoaşcă la telefon.

Tot sunt bucuros că plătesc doar 36,47 pentru explozia prestată şi că nu mi-au încasat şi câteva milioane de metri cubi de gaz, aflaţi sub Rusia, că vorba aia: "Nu există explozie serioasă fără o pungă de gaz sănătoasă". Ha, ha, aha, şi le-am dat ţeapă, că n-au tarifat şi flama, scânteia care a declanşat bubuiala din bloc, şi care, între noi fie vorba, a făcut toată treaba la explozie. Băeţi de salon, E-on-aiştii ăştia, nu alta.

Da' toţi cei 36,47 de lei sunt de fapt camuflaţi în "verificarea" pe care au făcut-o băeţii cu salopete, E-on-aiştii, care după explozia blocului au venit cu o brichetă aprinsă şi au plimbat flacăra pe toate ţevile mele, proprietatea E-on- Distribuţie, ca să găsim împreună pe unde fuge gazul din casa mea. Vă daţi seama ce explozie de bucurie dacă găseam "fugarul"...

Asta după ce E-on ne-a sigilat contoarele, post-explozie, ilegal "zice" specialiştii în avocatură, şi ne-a ţinut în frig, până nu ne-am făcut toţi găuri în pereţii de la bucă (-tărie). Mi-a şi zis superbii băeţi de la E-on, sculpaţi ca nişte Atlaşi, cu flacăra olimpică în mână. "Aveţi cea mai frumoasă gaură". Atunci eu, entitate biologică cu sentimente, am suferit o presimţire că mă tarifează nenorociţii, pentru că bărbaţii e porci şi nu face complimente gratuite la găuri, dacă nu le pică şi lor ceva.

"Gâturi rupte fără capace": promoţia destupărilor de canale

2011-01-20T22:39:00.001+02:00

Tre să te caracterizeze inconştienţa ca din blocu' nostru să ieşi cu aroganţe, cu capu' sus şi cu nasu' în vânt şi fumuri în cap. Cât eşti tu de filfizon, faci trei paşi şi ţi se taie pelicula, apoi simţi miracolu' basculatului din salvare şi farmecul discret al plimbatului pe targă "a la domnu' Lăzărescu" pe la urgenţe, pe motiv de cap frânt ori mâini, picioare, coaste, faţă franjurate de la întâlnirea de gradul no. trei cu cursele din asfalt.

Că dacă Eminescu cutreiera păduri pe lângă plopişorii fără soţ, pe la noi prin jurul blocului plimbărica e sport sângeros că trotuaru' bate asflatu' la canale fără capace.

În zona canalizărilor e plin de muşcături în asfalt, de la cei pe la care "Zâna Măseluţă" a trecut după ce nefericiţii au nimerit un picior în gaură şi au dat cu dinţii de plombele din smoală turnate în jurul gurilor de canal.

Îndrăgostiţii cu iubire neîmplinită care veneau noaptea la futut la noi la bloc pot să cânte, tot pe model eminescinan, "pe lângă blocul tău nefinalizat, adesea am căzut, m-au cunoscut toate găurile neacoperite din canal, tu nu m-ai cunoscut".

Chirurgii plasticieni începători, care vor să-şi facă mâna pe pacienţi mutilaţi fără bani, pot să împrăştie cărţi de vizită pe lângă canalizările noastre. Că după ce dă câte unu cu faţa de asfalt, primul lucru pe care îl vede amărâtul când se trezeşte din inconştienţă e cartea de vizită - marketing suprem.

Pentru că hoţii joacă cu noi jocul de societate "te uiţi sub capac şi câştigi" şi din trei în trei zile lasă găurile de canal în fundu' gol. Iubitorii de capace ne testează vigilenţa zi şi noapte, vin ca ninja şi pleacă cu capacu' sub braţ şi rămânem cu vedere directă spre rahatul din canal.

Şi noi, locatarii, jucăm "nu bleleşti ochii, beleşti coatele" şi de trei ani vânăm destupătorii de canale. Toţi ţigani, toţi cu căruţe, toate căruţele cu cai, toţi caii slabi. Caii au învăţat să umble tip-til, în vârful potcoavelor, roţile levitează deasupra asfaltului, iar puradeii sunt pe mute când carele alegorice ţigăneşti trec în viteză pe lângă bloc şi curenţii din spatele căruţei trag în remorcă ca magneţii capacele de pe canale. (curenţii - ţiganii mici, iuţi şi cu leviere, care destupă canalele cu viteza cu care echipa lui Şumi e maestră la schimbatu' roţilor din Formula 1).

E ca la promoţiile Coca-Cola. Ţiganii vor să vadă ce-i sub capac. Sub capac îi rahat şi cum la veceurile de lângă corurile lor shitul e liber. Iar cubanezii mioritici bănuiesc că capacu-i necâştigător şi că nici noi n-avem nevoie de căpcele, că adorăm să ne mirosim rahatul proaspăt descăpăcit. Zilele trecute însă câţiva vecini cu acces la informaţii clasificate au intrat în posesia unui secret vital: ţiganii vând capacu' cu 60-70 de lei/bucata.

Clubul celor "câţiva vecini" lihniţi de foame din bloc, care şi-au rupt fălcile în asfalt, au alcătuit deja o trupă comando, înramată cu leviere, care îi aşteaptă seara la corturi pe ţigani, ca să le fure banii încasaţi pe acoperişurile gurilor de canal. C-avem noi o vorbă-n bloc: "Capac pentru capac, dinte pentru dinte".

Căcatul contraatacă: subsolul nu ne mai dă Like la excremente

2011-01-18T22:09:00.001+02:00

Eveniment diplomatic fără precedent şi de aproximativ tot rahatu' exact în măruntaiele blocului. Iţ ofişiăl: subsolu' cel full of shit a prins rutină de aceeaşi şi aceeaşi fleivăr (aromă) a excrementelor noastre şi în cel mai che guevarian mod cu putinţă a făcut izbucneală de revoluţie. Ne scuipă rahatu' înapoi, iar tot ce-i mai rău din noi şi ne-a părăsit la un moment dat alunecând pe toboganul canalizării se întoarce acum împotriva noastră cu furie şi resentimente. O ripostă bumerangiană exact ca-n viaţă.

După ani în şir în care subsolul a tăcut şi a înghiţit tot în tăcere, un eveniment neprevăzut a pus în mişcare plăcile tectonice de crustă uscată. Ele s-au cutremurat frecându-se una de alta, făcând loc lu' vulcanu' de caca trezit din adormire, care a răbufnit cu dedicaţie împotriva noastră şi a început contraatacul cu "magmă" reîncălzită, mulţumită ţevii spate de apă caldă de la subsol care a păstrat căcatul ani în şir la temperatura optimă.

Şobolanii şi ţânţarii mutanţi şi-au retras ambasadele din subsolul blocului înaintea dezastrului în baza principiului filosofico-kantiano-supravieţuitoro-darwinist "scapă cine poate, dar mai ales cine ştie" (pentru că ei deţineau informaţii clasificate direct de la sursă).

Numa' animalele şi gâzele mici şi inconştiente aflate cu treabă în apropierea blocului au pierit răpuse de primul atac bacteriologic, cu gaze şi rocă dură aruncată în aer de la fâsâiala atomică ce a precedat explozia. Psihopaţii s-au baricadat în apartamente, pregătitndu-se de un război mondial murdar total, cu mirosuri extreme ce ne atacă pe sub uşă şi prin crăpături, cu putori pentru toată gama de trepte ale cunoaşterii olfactive.

BREAKING NIUZ: Rahatu' a atacat preventiv blocu', ca America pe Irak, şi ameninţă să se reverse în toată scara, să facem Titanic în bloc, da cu căcat în loc de apă. Asta deoarece duhu' subsolului a simţit că vecinu' de la doi a încercat să coboare în străfundurile maţelor blocului şi să întrerupă căldura şi apa caldă. Astfel i-ar fi tăiat apa caldă care ţine rahatu' cald, deci lovitură la siguranţa naţională a subsolului, deci încetarea raţiunii sale de a exista de sine stătător în complexitatea universului.

Asta deoarece ăla de la doi şi-a tăiat caloriferu' cu bomfaieru şi l-a dat afară din casă, pentru că nu mai putea să ţină trecut la întreţinere. Iar ca să nu taie caloriferu' cu tot cu apa din el, şi-a lăsat cizmuliţele la intrare şi s-a scufundat la subsol ca să atace strategic ţevile de jos.

Acum vecinu' e tot acolo, îngropat în oceanul rahat din subsol, nu s-a întors. Noi credem că acolo, în rahatul subsolului, zace ascuns Excalibur, săbiuţa magică a lu Regele Arthur, şi că vecinu' o tot caută, sperând să se întoarcă din rahat direct şef de regat.

Operaţiunile de căutare a vecinului au încetat, că ştim că deja i-au crescut branhii şi a învăţat să asimileze rahatu' şi să-l transforme în oxigen ca să supravieţuiască în tărâmul extrementelor. Am pus capacu' anti-putoare din carton pe intrarea la subsol, dar din când în când, câte un vecin mai bagă capu' în gaură de la subsol şi urlă: "Vioreleeeeeeeee, Excalibureeeeeeeeee, sunteţi bine bă?"...

Mă mir că nu i-a furat nimeni cizmele lu' Viorel abandonate avangardist la gura subsolului. Da' se întoarce el din spaul subsolian şi la câţi bulbuci a făcut printre excremente o să aibă bani de cizme de aur, că bilele câştigătoare de la Loto 6 din 49 o să simtă că Viorel este românul care a înotat cel mai mult în rahat.

Babi Minune ft. Isus Hristos - Naşterea manelei creştine

2011-01-13T22:44:00.003+02:00

Isus din Nazaret (ză oan) şi Babi Minune (ză oan end onli) au avut show de slujbă, aseară, în Casa Domnului Administrator (adică casa scării) şi au încins ţurca pe timpanele mele. A fost o întâlnire emoţionantă, ceva "Dansez pentru tine" meets "Calea cea dreaptă: prima la dreapta". Dar pe undeva cafteala dintre Mântuitor şi Manelitor a plină de miez logic: Isus are minunile în fişa postului, iar Babi guristu' este o minune prin el însuşi.

Întâi am auzit ecoul vocii Domnului Isus pe scară, care se distra ca-n Disneyland: dădea trezirea Lazărului, cel mort de trei zile, încrucişa peşti prin înmulţire şi transforma H2O în vin de casă. N-am ştiut că e Fiul, căci în primu rând avem şi un Lazăr indestructibil, mangă permanent, încorporat în bloc, care oricât de mort de beat ar fi, revine miraculos la viaţă, fără să-l trecem prin electrozii cu curent. 2. În bloc peştii se înmulţesc mai rapid decât curvele. 3. Neluţu alcoolicu' este el, în imensitatea complexităţii sale, un aparat de transformat vodca în urină, al cărui mecanism de funcţionare n-a fost decriptat de echipe complexe de cercetători, iar fabricile ilegale de alcool de contrabandă încearcă să-i facă faţă producând 24/7.

Era El, Isus din Nazaret piratat (filmul), care rula bubuitor dintr-un apartament la care uşile se zdrăngăneau ca Poarta Raiului într-o zi cu trafic infernal la gateul "Arrivals" provocat de puţină mâncare în Africa. Decibelii isuscieni explodau pe scară unde îşi dădeau cu capul de Zidul Pângerii croşetat din cele mai adurind de proaspete manele ale lu rapsodu Babi Minune, a cărui laringită s-a impregnat pe CD prin miracolul laserului care arde ca Sadoma şi Gomora. Vecinii psihopa'i de la et. 3 aveau paranghelie, iar zicerile Isusului se împletau pe trepte cu guralivirile lu' Babi, într-un mix bun.

Mai scăpa un Isus un "Lăsaţi copiii să vină la mine", mai dădea Babi Minune maneaua-dumă : "Ţucu, Ţucu", care mişcă din temelii blocu', de la tropăiala copitelor lu animalele care venerază la Babi, ca evreii lu' Moş Moise pe viţelu' de aur (a nu se confunda cu cerbu' de aur braşovean). Cum intra Domnu' călare pe măgar în Ierusalim, cum răcnea Babi Minune hitu internaţionalo-manelaro-universalo-automobilistic "Am o maşină de fiţe 2011 -ORIGINAL".

Pe la pasaju cu cina cea de taină, Babi Minune a băgat un pic de "Live din Italia" şi un strop de "Sus pe mese", la dusul crucii şi la răstignire s-a dat din greu "Eu sunt unul şi numai unul" şi "Cât e şmecherul de mare". La revederea cu apostolii a fost hitul "Semeni cu cineva", iar la faza cu înălţarea Domnului, s-au reluat hiturile "Tu vii şi pleci" şi "Ştii că eu am să te aştept"

S-a crăpat astfel de un fiuciuring (featuring) cum n-a mai văzut pământul - Babi Minune ft. Isus Hristos - au creat împreună la noi în bloc ceea ce se numeşte prima manea creştină din lume, care poate să urce direct pe locul 1 în topul Biblebord, după ce Apocalipsa mătură toţi păcătoşii din Univers.

Deci Babi Minune s-a scos cu rezervarea pe Lumea de Apoi. Are deja un nor moale şi alb, unde-l aşteaptă o harpă şi-un ţambal. Poate să apară şi musicalul pe Broadway (Broad Holly Way după Apocalipsă), unde şoul manelist "Jesus Christ Superstar şi Babi Minune Manelar" şi "Jesus, it's Babi Minune" o să se joaca cu casa-nchisă. O să fie mare paranghelie postapocalitică în blocul meu, ca şi acum...

Găurologia - ştiinţa privitului de bogătani din unghiu sărăciei

2011-01-11T22:58:00.002+02:00

De când blocu' nostru a sărit în aer şi a trebuit să ne facem găuri în pereţi, toţi psihopaţii din imobil au un nou hobby: găurologia (sau găuristica)- ştiinţa matematică a privitului schizoid exact prin mijlocul ciuruiuri din perete către viaţa curioasă a bogătanului de vilă de lux, specia cunoscută de noi sub porecla "avutus de cocous bogatus" din clasoarele cu oameni care ştiu să socotească în numere cu mai mult de un zero.

Stăm ca obsedaţii sexuali la capătul rupt în fund al găuricii: fiecare sărăntoc face poc din gură, ca să ne păcălim unii pe alţii că avem bani de popcorn, şi trecem graniţa în dimensiunea Viloenciclopedia ca să ne holbăm cu privirile noaste pleşuve direct ochii lu' bogătani, pe care ne face o plăcere de-a dreptu erotică să îi bucurăm cu sărăcia noastră.

Săracii bogătani, cum se scoală ei dimineaţa, îşi întind mădularele în păturile lor placate cu aur, căldură în casă, şi se uită prin termopane cărte blocu' nostru, ce remodelează zilinic definiţia sensului culorii gri, locaţie în care noi, creaturile hibernale din specia "bloculorus pârlitus amadeus alcoolicus", o ardem metafizic şi rupestru, modelând igrasia de pe pereţi.

Da pe cât se bucură ei că noi suntem săraci şi noi ne întristăm că ei sunt bogaţi. Ne întristăm că şi-au făcut case în lanurile de porumb, unde acu' vreo zece ani noi căcam, pişam şi vomam, săpam, sărbătoream, ne ţărăneam şi dracu' ştie ce mai făceam, pe vremea când nu s-a înălţat un Zid al Berlinului între sărăcia noastră şi bogăţia lor. Şi abia aşteptăm noi, creaturile blocoide, să vină iară comunismu', fascismu', sau orice alt curent de gândire care să promoveze proştii rupţi în fund, ca să le dăm foc la case şi apoi să ne mutăm în ele şi pe ei să-i învăţăm să experimente le sărăcie tujur.

Dintre toţi bogătanii, unii ne e mai simpatici cel: ăia a lu care casă se vede cel mai bine prin găurile noastre: noi îi zicem viluţa de vis din găuricile noastre de coşmar. Că în ea au fiinţat spre trăire oameni săraci, care au năzuit la vise mari, exact ca şi noi, şi au ridicat casa. Da' la finalizare visu' s-a prăbuşit şi n-au avut bănuţi pe bănuţ nici să dea un anunţ la gazetă şi au scos pe vilă un cearşaf cu floricere roz, prins cu cărămizi, pe care-au scris preţu' corect lu' casa de vis vântută înainte de vederea visului cu ochii: 150.000 de euro.

Şi-au venit doi tinerei şi-au făcut gata casa şi ne uităm acum toţi prin binoacele la ei, că bani de lunetă n-avem. Şi aşa frumos mişuneşte ei prin casa de vis, şi se iubeşte amândoi între ei la maxim, şi o vorbă mai avem să le zicem.

"Frumoşilor, nu mai irosiţi bani pe sistemu' de alarmă, că psihopaţii din bloc vă urmăresc pe rând şi stocuiala e asigurată 24 din 24 de ore din bloc. Ia nişte flori de banii ăia bă, că aseară a ta fată a fost tare supărată. A citit interpretu' Grigore, surdu' blocului, o expresie facială de tristopatie pe faţa ei. E păcat să o superi că ea te iubeşte pe tine şi noi pe ea, mai ales când dă frumos cu mopu'"

Porno-poliţista şi-a deschis larg dosarele XXX sub geamul meu

2011-01-09T22:12:00.002+02:00

Era vară, miezu' nopţii, 40 de grade, geamuri deschise, mâţele miorlăiau urât de la futai, cu plânsu' ăla erotico-creepy ca de copii, beţivii de la birtu' de lângă râgăiau ultima bere şi Ghiţă Cluni împuşcase vreo 20 de oameni sub ochii mei chiar într-un film. Dădeam ture în balta propriei transpiraţii, creieru' mi se topea şi se zgâlţâia de la palmele pe care mi le aplicam singur peste ochi ca să omor ţânţarii ce mă sugeau şi-mi bâzâiau psihotic ca să mă adoarmă sub elicele ventilatorului ca curvele lor să tragă sevă în linişte din mine şi să folosească sângele meu la depusul ouălelor lor.

Trage sub geamu' meu o maşină care avea s-o căruţe pe ea, crăiasa sexuală în uniformă miliţistă a poveştilor erotice şoptite-n tot blocu', se opreşte motoru' şi vocea muierească dixit: "Auzi, io n-o mai fac cu doi odată, cu supt şi cu tot meniu!". Ţânţarii au tăcut, somnu' mi s-antrerupt, mâţele s-au oprit din futut, beţivii au pus la râgîit caput. Numa Ghiţă Cluni omora în continuare relaxat şi neimpresionat, cu uitătura aia în ochi care zicea: "Relax, io nu numa' c-am auzit, da' am şi făcut din astea în trei".

Şi-ncepe zâna porno să povestească în arşiţa nopţii ziceri, citate şi contexte erotico-fantastice în care a căzut prizonier casuselu' vieţii ei sexuale, istorisiri ce înjunghiau liniştea mormântală care s-a aşezat prima oară de când s-a turnat smoala peste bloc, acu 30 de ani. Stăteam ca un popândău molfăitor ascuns în lanu' de grâu, cu urechile ciulite şi setate pe ultrasunete, ascultând cum miliţista îi povesteşte colegului ei chipiot desfăşurătorul futaiurilor ei din preisoria adolescenţei ei, anul -214 (î.H.) (adică înaintea himenului) până-n era noastră.

Doar cântelecele greierilor au început bursc să mixeze sexi-poştirile miliţistei, dar am aflat ulterior că am confundat greierii cu şliţurile celorlaţi vecini care cricăiau a camuflaj ca să se facă una cu natura şi să nu fie depistaţi de naratoare. Dacă în timp ce-şi schimba poziţiile prin poveştile cu armăsari făcea cocoană o pauză ca să se uite înspre bloc, vedea la geamuri vreo 40 de perechi de ochi daţi peste cap, în care plăcerea se citea de la distanţă, chiar pe timp de noapte, de-am dezorientat toate bufniţele ce-şi doreau să aterizeze între crăcile pomilor de lângă bloc.

Între două poveşti porno unde doar deschiderea era cu cătuşe, biciuri, sadomie pe pâine şi maratoane pleziristice cu poliţişti, interlopi, avocaţi, afacerişti, adolescenţi, perechi, minore, mai câraia precoce staţia lu' colegu'-su, din care se auzea: "Vulturu', aici Pleşcăviţa. Vin să vă iau?". Şi simţeam că-n tot blocu' circula aceeaşi rugăciune în gând: "N-o lua, n-o lua, n-o lua!"

Şi-o oră am auzit nişte story-uri porno trăite de miliţistă încât şi actorii din filmele porno de pe canalul Private Spice stădeau tolăniţi fascinaţi cu capetele în mâini, pe marginea ecranelor televizoroarelor din bloc, ascultau înmărmuriţi, se uitau unii la alţii şi-şi ziceau ca şi cercetătorii lu' Einstein: "Io am auzit din astea în teorie, dar nu credeam că fizic îi posibil".

După o oră de Tele-miliţisto-porno-ciclopedia a venit o maşină cu girofar şi a luat-o pe miliţistă şi pe colegul ei şi nici nu vrem să ne imaginăm ce-au făcut toţi când au ajuns la secţie. Da-i sigur că-n noaptea aia a fost linişte şi ne-am sincronizat toţi în somn pentru prima dată în bloc. Chiar şi ţânţarii şedeau istoviţi dimineaţa la o ţigară şi povesteau: "Am supt pentru două luni. Au dormit lemn toţi bărbaţii în bloc după ce-a plecat maşina aia de poliţie. Puteai să tragi sânge prin ţava magistrală din ei şi nu ţi-ar fi dat şi ei o palmă, aşa, de fun".

United States of Ăla Micu: misterul celuilalt ciorap

2011-01-08T15:00:00.002+02:00

În spatele mobilei din apartamentu' meu, săpată printre fier-betoane, între mine şi apartamentu' lu' vecinu' "Tu-ţi buricu' mă-tii" stă camuflată în vizuină o altă lume. Se ascunde o cameră exact ca a mea, da' în oglindă, adică se vede invers. Acolo şade cuminţel şi pitulat ditamai universu' paralel. În fiecare apartament din fiecare bloc din lumea asta există câte una bucată univers paralel.

Acolo este United States of Ăla Micu. Population: 1. Este ţara cu un singur mascul: Ăla Micu, un individ mic, ager, tăcut şi sprinten, fără simţu' lu' umor' şi iute la mânie, atotputernic, invizibil şi nemuritor, care este responsabil pentru toate lucrurile inexplicabile din fiecare apartament din lumea asta. Un fel de Omu Negru de apartament.

El este Responsabilu'. Cu tot ce e rău în apartamentu' tău. Ţi-ai lăsat robinetu' deschis şi ai inundat vecinu'? Ăla Micu did it. Nu-ţi găseşti cheile? Ăla Micu le-a ascuns. Ţi-au dispărut banii? Ăla Micu a fugit cu ei. Te-a lăsat concubina? Ăla Micu i-a băgat prostii din Cosmopolitan în cap. Ai plecat în concediu şi hoţii ţi-au golit apartamentu? Ăla Micu le-a dat pontu. Ţi-a luat foc apartamentu' de la un scurtcircuit. Ăla Micu s-a jucat cu cuiele în priză.

În fiecare univers paralel de apartament se ajunge printr-un portal, o uşă în perete, sub formă de gaură mică şi neagră, pe unde Ăla Micu pătrunde în apartamente. Numa' în România n-are portaluri în pereţi, ci găurici cu cifru, păzite de BGS. Că hoţii români sparg portalurile cu ranga sau şurubelniţa şi fură tot de găsesc în apartamentele din universurile paralele.

Şi când hoţii intră prin portal, înapoi în lumea reală, cu braţele pline de furăciuni "fantastice", obiectele din universurile paralele creează un vârtej de plasmă la întâlnirea cu lumea noastră materială şi sare în aer tot blocu'. Iată şi explicaţia cercetătorilor pentru care atâtea apartamente fac poc în Românica. Inclusiv al nostru a făcut boom.

Şi deşi are milioane de apartamente pe numele lui, United States of Ăla Micu e singura ţară care nu-i în recesiune, deşi FMI abia aşteaptă să-i dea un împrumut. Dimpotrivă, ţara cică îşi schimbă numele în United Apartments of Ăla Micu şi se listează la bursă. Dar cum a ajuns Ăla Mic să aibă miliarde, o ţară, toate femeile bune din lumea noastră care trec ilegal portalu' ca să trăiască în lux, viaţă veşnică şi libertate deplină. Mai ales că s-a născut la ţară, şi a fost orfan şi trăia la început într-o garsonieră.

Iacătă c-a renăscut ca păsărica din cel mai puturos mister care străbate orice apartament din lumea asta. Unde dispare cel de-al doilea ciorap? Întodeauna găseşti o şosetă fără mamă, fără tată, cu perechea ei e dispărută în misiune, nu-i aşa? Nu există creatură de bloc care să nu se-ntrebe filosofic: "Unde, p... mea, îi celălaltă şosetă". Milioane de "cel de-al doilea ciorap" dispar în fiecare zi. Asta e afacerea no. 1 a lu' Ăla Micu, care i-a adus miliarde: şi-a deschis fabrică de ciorapi în China.

Şi uite-aşa Ăla Micu şade tolănit în lumea moale a milioanelor de şosete singuratice din United States of Ăla Micu, îşi aprinde trabucu' cu teancu' de 100 de euro, sorbind şampanie din papucii lu milioanele de Alea Mici, în timp ce-ţi spune: "Boule, ciorapii tăi puturoşi m-au făcut miliardar" Şi când nu eşti acasă, Ăla Micu iese din Statele lui Unite şi îşi face de cap în apartamentu' tău, iar tu, când ajungi acasă, tre să faci curat după el şi să dai explicaţii pentru toate căcaturile lui.

CITEŞTE DESPRE ALŢI MUTANŢI DIN BLOC:

Creaturi din bloc: cine se uită la bestia goală prin gaura de aerisire?

Mafia ţânţarilor mutanţi suge viaţa din psihopaţii blocului

Cum se face dragoste/sex la bloc fără să ştie toţi vecinii: TOP 10

Stăpânul i(Nelului): Frodo cel Gay şi apele fermecate

2011-01-06T22:06:00.001+02:00

Din ciclu' "Nu există viaţă fără apă", un pârâiaş a început să-mi susure, alaltăieri seară, pe sub mobilă. Io n-am sesizat prezenţa lichidului vital existenţei până nu mi-au clipocit ţurloaiele pe luciu de apă din care se adăpa colţu' covorului, absorbind din greu din H2Ou' îndoit cu rugină. Nici Lonărduţ di Capriuţ nu s-a atacat aşa de tare cu panica-n Titanic când l-a luat ştima oceanografică, cum mi-a stat mie inima-n mai multe locuri când o sinapsa dintre neuroni a urlat în creier: "Inundaţie, băăăăăăăăăăă!".

Trebuia să localizez (şi dacă apa era bună, chiar să îmbuteliez pentru comercializare) izvoru' de sub mobilă. Dar fleru' meu de instatalator amator şi instinctu' de conservare mi-au spus în cor că apa de pe parchet/covor pare scursă, nu ţâşnită. Mi-am ridicat ochii către Dumnezeu, lângă care stăteau cuminţele mânca-le-ar tata, în colţu' superior al camerei, ţevile de încălzire, zugrăvite-ntr-un alb infinit, pe care se prelingea acum un preafrumos maro lichid.

"Bingo, găurică-n ţeava de căldurică!", mi-am zis îngrozit, fantezând deja cum tai căldura la tot blocu', ca să evit transformarea unicei mele camere într-un delfinariu cu apă caldă în care io eram şi Flipper şi Free Willy şi Fram Ursu Polar. Am pipăit ţevile finuţ, cum emoţia primei mâini aplicate întâia dată pe nişte craci extratereştri de femelă necunoscută. Venea apă călduţă la pipăială, din apusu' ţevilor, deasupra tavanului. Eh, s-a spart între pereţi., deci nu tre decât să ne uităm iar unii la alţii (io cu vecinii) prin găurile din pereţi.

Fug pe trepte într-un suflet la Frodo, hobbitul de deasupra mea, şi îi bat în poartă. "Fac aici în colţ ici şa. În colţ la mobilă. Mergi liniştit, că nu-i nimic", îmi zice dobitocu', da io insist cu interogatoriu şi îl întreb dacă "ici şa"u' cu care se ocupă el prin colţ implică şi ceva apă, în speţă apa aia care-mi curge mie "colo şa" pe pereţi. A mărturisit totu', ca un triplu' asasinator, că îşi aerisea caloriferul.

N-a vrut să mă lase în văgănua lui să asist la cum îşi dădea caloriferu' aere cu bulbuci, că iar avea un Frodo băiat în casă: nomal, îl suspectez că-i homosexual, ca şi Frodo cel original, care s-a plimbat prin toată trilogia ( aia lu' "Stăpânu+ inelului") c-o verighetă de gât şi trei băieţi la fel de mici după el, pe care i-a iubit în păduri, desişuri şi luminişuri.

Frodo mi-ntrerupt izvoru', da' ce folos, că vraja era ruptă. Varianta pesimistă: Frodo m-a indundat a treia oară de când sălăşluiete de-asupra mea. Varianta optimistă: Frodo m-a indundat pentru prima dată în 2011.
Când m-am întors la mine, Neluţu', instalatoru' filosof vecin de apartament cu mine, se certa cu vecinu' de sub el, pentru că Neluţu' dădea iar muzică la tot blocu. (Şi acum scriu şi mă uit la mine la TV pe VH1, dar ascult prin pereţi televizoru' lu Neluţu' blocat pe Etno TV şi experimentez o superbă melodie din repertoriul Irinei Loghin)

Şi mă gândesc de ce n-a făcut Dumnezeu şi zeul Poseidon ca Frodo să aibă apartament peste Neluţu'. Şi când Neluţu' făcea zgomot folcloric la maxim, Frodo să aerisească caloriferu' cu robinetu' până la capăt, direct în capu' Neluţului. Deci Frodo să ajungă stăpânul i(Nelului), pe care să-l stăpânească cu apele fermecate. Da, acesta este visul meu umed, fantezie trăită în taină cu ochii daţi peste cap şi priponiţi pe ţevile care-mi atârnă din tărâmul mitic al lui Freudo...ăăăăăă.... Frodo...

CITEŞTE ŞI:

Neluţu "Robin Hud" fură de la RDS ca să salveze specia umană

Frodo şi-a bătut vecina cu minunea peste bot

CLICK AICI CA SĂ CITEŞTI CELE 29 DE ARTICOLE DIN ANUL 2010

Ghioceii asasini sug viaţa prin tentaculele electrice

2011-01-04T22:08:00.001+02:00

Groaznicele drame, odioase şi tragice, lovesc din plin chiar şi pe lângă bloc şi dezosează de suflet orice vieţuitoare inconştientă dotată cu un strop de tupeu, care are nenorocita neşansă să defileze ştrengăreşte pe podiumu' din zăpadă bătucită de cururi învineţite şi picioare rupte care a luat locu' trotuarului din faţa clădirii noaste.

Un maidanez neidentificat şi-a petrecut cina cea de taină la duzina de tomberoane luxuriante din faţa blocului, unde boschetarii se desfată şi trăiesc momente de reverie culinară, mai ales că acu' sunt pline de bucate alese mucegăite, din colecţia " prea munltă mâncare de sărbători". Dar pojghiţa de gheaţă care învăluie mucegaiu' dă iluzia că toate merindele putrezite se crapă între dinţi, deci sunt crocante, deci proaspete.

În inocenţa necunoaşterii lui, pălit între nări de mirosuri incerte, maidanezul neidenficat s-a aventurat în vâltoarea tomberoanelor fără să ştie că nimereşte într-o cursă întinsă trupa "lu' şapte dulăi răi", regii neîncoronaţi ai domeniului de vânătoare din jurul blocului,. Ei îl aşteptau cu pilindu-şi colţii şi l-au compostat ca pe-un bilet de tramvai refolosit. Maidanezu arăta ca după o întâlnire romanică cu plutonu de execuţie, dar acesta e preţul scump pe care îl plăteşte orice nebun care intră ca teroristu' islamic la tomberoane nostre pline de bunătăţi.

Deşi a luptat glorios pentru os, căţălu n-a mai apucat să foreze prin sugere binemeritata măduva de la mijloc, căci maxilarul îi dădea greş la închidere şi nu mai putea să cuprindă osu-ntre dinţi, gura închizându-i-se în patru locuri şi cinci direcţii, da' toate pe lângă oscior.

Fără punct de sprijin între diniţi, osul a alunecat din bot exact în mijlocul buchetului ghioceilor asasini, o grupare de animale-plantă din sârmă cauciucată, fără suflet dar cu cabluri, care au topit geaţa numai ca să-şi scoată tentaculele la agăţat animale mici.

Nici n-a apucat potaia să-şi facă retrospectiva la viaţă, să-şi vadă ca orice creatură muribundă filmu' artistic existenţei prin faţa ochilor: cu flashbackuri de la ţâţa lu' căţaua de mă-sa, de la prima împerechere în mijlocul intersecţiei, de la diviziile de căţăii pe care i-a plăsmuit şi aruncat între blocuri, că şi-a furat maidanezu' suficient curent cât să alimenteze iluminatu' stradal o săptămână. Şi domnii Waţi l-au trecut pragul într-o lume doar cu energie statică, neelectrică, unde nu pute a carne arsă la înălţarea la cele sfinte prin electrocutare.

Patrupedul a rămas arsus captivus cu botu' conectat la cabluri, deşi el nu încerca decât să-şi recupereze osu obţinut cu sudoarea caftelii. A rămas suficientă cenuşă pe schelet, ca să-şi de-a seama vecinii că câinele a fost domnişoară, deşi tot blocu' s-a speriat şi a crezut iniţia, de la mirosu' de carne arsă fie că cineva se arde fără să respecte TOP 10 reguli sexuale din bloc, fie că nenorocita pârlită e căţeaua nemuritoare cu puii de aur. Dar nu, ea este o artistă pe tabla de şah a vieţii şi e mult prea şireată ca să pună botu' toate cablurile colorate din jurul blocului...

Dar ce-i aia buchetul ghioceilor sasini? De unde vine creatura? Cică creatura e de fapt maţe. Da, intestinele din singurul stâlp care lumina strada, care a fost desfiinţat când primăria a montat alţii noi. Au dat jos stâlpu, dar maţele au rămas să zburde electrice şi nesupuse şi să ia vieţi în numele Zeului Curent şi a Zeiţei Contor.

Chiar şi un copil-adolescent din bloc cică ar fi furat curent de la ghiocenii-caracatiţieni subpământeni. E plin e capcane pericoloase întinse de destin în jurul blocului, capabile de suprimare, în care poate să moară un om mare, chiar şi un urs ( da' mai mic). Acu, după ce Grivei şi-a executat ultima ronţăială pe Terra, nişte neni au venit şi au tuns cablurile la capeţi şi unde pnă ieri, alaltăieri erau sîrme cu curent, acum există sîrme cu curent cu nişte dopuri de plastic în coadă. Probably, cele mai frumoase dopuri de plastic din lume.

P.S. Acest articol este scris în memoria maidanezului necunoscut. R.I.P. maidaneze, sper că ai ajuns într-o lume unde există mai multă carne pe oase!

CLICK AICI CA SĂ CITEŞTI CELE 29 DE ARTICOLE DIN ANUL 2010

Femelele execută bărbaţii proşti: demonstraţie VIDEO irefutabilă

2011-01-03T22:07:00.001+02:00

Bărbaţii din bloc e nişte brute, e proşti şi munceşte chiar şi de mici. Femelele blochiste e deştepte, perverse, leneşe, tot de mici, şi nu munceşte, că e pe interes. Şi de ce să munceşte ele, părţile femeşti, dacă e plin de proşti sub ochii la ele, care trage în jug ca boii, în timp ce ele o freacă la figurat şi apoi ia bani la propriu, pentru munca lu' hominizii brute care îşi rupe cârca cu muncile în timp ce ele stă şi se uită, curvele.

Dovezile ştiinţiifice de la spusele de mai sus există cuprinse în înţelepciunea populară şi în proba video de şi mai sus (EXBIT A). În speţă, un grup compact de masculi homo auto-eroticus adolescentus, în formă de haită (pe care îi vom denumi Proştii), freacangeau sub călcâie gheaţa din spatele blocului, sub privirile mângâietoare ale bestiei muiereşti, femela dominantă din grup, pe e care o vom numi simplu Femelă Perversă Care Nu Face Nimic Şi Ia Bani De Pe Urma Proştilor.

Un cretinicus cretinicus şoferus, care se retrage noaptea la vizuină şi parchează duba plină de marfă în spatele blocului (nume de cod: Căprioru' Înzepezit), a ieşit de pe şosea şi a rămas cu o roată din obectu' şofatului înfiptă în omăt şi patina ca un animal rănit picat într-o capcană.

Şoferu' cere ajutoru' lui Proşti ca să scoată din sloiuri Căprioru' Înzăpezi. Proştii, creaturi mânate în viaţă de instincte primare, se întrerup din dat pe gheaţă şi sar năvală la grămadă şi să-l scoată pe amărât din căcat. Observaţi că Femela Perversă Care Nu Face Nimic Şi Ia Bani De Pe Urma Proştilor e circumspectă la cretinicus cretinicus şoferus şi se poziţionează la fereală, lăsând Proştii să muncească în timp ce ea râde la marginea drumului, locu' preferat al femelelor care se vând ca să producă.

Proştii îşi rupe spatele şi scoate Căprioru Înzepezit din căcăt, iar cretinicus cretinicus şoferus simte că haita a adulmecat parfum de coco şi le dă 20 de lei. "Care ia banii?", întreabă cretinicus cretinicus şoferus. Şi aici intervine perversiunea Femela Perversă Care Nu Face Nimic Şi Ia Bani De Pe Urma Proştilor, care i-a spălat cu succes pe toţi masculii pe creier. Cel mai mopuit pe bilă dixit: "Daţi banii la fata aia", iar ea, şireata creatură tăcută şi nemuncitoare, un veritabil animal de pradă, încasează banii fără să taie factură pe munca proştilor.

Q.E.D: E dificil să vânezi în jungla din spatele blocului nostru, dar e uşor pentru femelele pline de potenţial care au noroc de-o haită de proşti să lucreze pentru ele.

CLICK AICI CA SĂ CITEŞTI CELE 29 DE ARTICOLE DIN ANUL 2010

Moartea şi-a făcut Revelu' în bloc: 2011 + înmormântare = love

2011-01-02T22:02:00.002+02:00

Cimitirele şi firmele de introdus oameni sub pământ există, dar nu au suflet şi sunt mai rele ca moartea. Zâna Coasei e sinceră: te invită verde-n faţă la o partidă de eternitate şi până apuci să o bagi în mă-sa şi să-i râzi în nas, infarctu' se cuibăreşte mişeleşte în inima ta, dacă n-ai noroc de-o comoţie cerebrală.

Azi părăseam blocu, iar deasupra mea fâlfâia ceva. Era drapelu' închis la culoare al morţii, atârnând pe-un băţ din uscătoria de la et. I, semn c-a mai fost o părăseală de incintă. Pe peretele de la intrarea în bloc stătea tolănită citaţia de la Ghiţă, care ne invită postum la ultimul său chef pămânean (VEZI FOTO 2), după ce-a pierdut încleştarea cu Moartea. Vecinul Ghiţă, de 70 şi ceva de ani, este cel care a fost scos îmbălsămat într-o pătură din bloc până la ambulanţă.

Ghiţă n-a avut probleme mari cu moartea, care l-a rezolvat rapid, dar nu şi-a ales bine perioada în care să dea colţul. Şi-a rămas cu corpu' blocat pe lumea asta.

Ăia de la ambulanţă l-au plimbat pe Ghiţă până la spital, unde o echipă complexă de medici cercetători au constat că e mort definitiv şi iremediabil şi că n-au cum să-l repare.

Ambulanţa l-a returnat tot în pătură la domiciliu, deoarece Ghiţă greşise incredibil: a trecut în lumea spirituală pe 30 decembrie. Zi în care băeţii de la morgă începuseră festivităţile de trecere în Anul Nou, iar morţii nu erau pe lista lor de invitaţi.

Nici la cimitir Ghiţă n-a avut noroc. Canci loc de cazare, tot pe motiv de "La mulţi ani!". Groparii, îmbălsămătorii, pomparii funebrii chefuiau printre morminte, iar la capelă nu se primea marfă până în 2011, ziua doi, ora 15.00. Iar înmormântarea e programată abia în 3 ianuarie, la exact cinci zile după ce-ai luat colţu'.

Şi uite aşa, Ghiţă cel decedat pe 30 decembrie a prins în bloc, la promoţie, Revelu' + Sfântu Vasile, tot în apartamentul lui de la etaju' 4, cu Moartea la căpătâi, care se simţea cumva vinovată, că i-a luat sufletu' şi i-a lăsat cadavru' pe drumuri, pradă fiarei birocraţiei şi delăsării umane de sărbători.

Ce-am învăţat noi astăzi? Să nu murim de sărbători! Nu te-ngroapă nici dracu', iar de luni, când se milostivesc groparii şi te-aruncă-n gaură, lumea se întoarce la lucru, şi invitaţiile la înmormântare îţi sunt refuzate. După cum zicea o vecină familiei îndoliate: "Nu pot să vin mâine la două, că lucrez. Altfel aş fi venit la cimitir cu toată plăcerea".

CLICK AICI CA SĂ CITEŞTI CELE 29 DE ARTICOLE DIN ANUL 2010

"La mulţi ani!" cititorilor de pe tot globul ai Blogului vecinilor psihopaţi

2010-12-31T15:24:00.001+02:00

Blogul vecinilor psihopaţi, care a luat naştere în 8 decembrie, după ce colega mea, Lavinia Elena, mi-a zis să îmi aşez adevărurile dureroase şi psihopatice pe hârtie, vă doreşte "La mulţi ani!", vouă, celor care mi-aţi adus aproape 18.000 de vizualizări în cele 22 de zile de când ne cunoaştem.

Spre surprinderea mea există mii de români, fugiţi în lume largă, cărora le e dor de vecinii psihopaţi din blocurile româneşti de căcat, şi care, după cum se poate vedea în imaginea alăturată, citesc cu sufletul la gură aventurile halucinante care apar pe Blogul vecinilor psihopaţi. Pe lângă grosul cititorilor, din ţările care se văd pe statisticile din imaginea alăturată, avem cititori din Qatar, Kuweit, Thailanda, Israel, Cipru, Australia, Rusia, China, chiar şi Bahrain (asta a trebuit să caut pe hartă), care nu pot să fie decât români verzi, altfel nu văd de ce-ar citi un blog despre români psihopaţi.

Şi românilor prizonieri în blocuri şi românilor care au evadat în ţările calde, Blogul vecinilor psihopaţi le doreşte un 2011 de poveste, cu multă sănătate, mulţi bani şi vă aşteptăm şi anul viitor, când sper să dezvoltăm împreună pagina noastră psihopatică.

LA MULŢI ANI,

Cu drag, Partea normală a blocului.

Morţii sunt plimbaţi cu pătura prin bloc: ultima călătorie a lu' Ghiţă

2010-12-29T23:29:00.001+02:00

"Aho, aho, să mor io!", mă tem că au fost ultimele vorbe ieşite din vecinu' Ghiţă înainte ca aura sufletului lui să se desprindă de trupul la volanul căruia dădea el ture prin lumea asta materială. Ghiţă a fost ambalat într-o pătură şi cărat pe casa scării, azi dimineaţă, de vracii de la Ambulanţă, care cică îi tot dădeau curent în piept cu două fiare de călcat ca să-i readucă fantoma înapoi în carcasa pământeană.

Ghiţă n-a pornit de la prima cheie, că cică motoru' îi era bocnă, mai ales că ar fost găsit pe la etaju patru înconjurat de ţurţurii care l-au cristalitat toată noaptea. Când l-au găsit vecinii, era statuie. Acu', seara, nici dracu' nu ştia starea de agregare spirituală a lu' Ghiţă. Circulă trei zvonuri contradictorii: 1. Ghiţă mortua est. 2. Ghiţă trăieşte. 3. Ghiţă e la fileu, vorbeşte cu arbitru'. Vecinu' Nelu chiar mi-a zis: "Nu l-au depanat bine ăia la spital, stă pe pod, la o ţigară, între apele din lumea asta şi aialaltă. Nu cred că prinde artificii de revelion anu' ăsta".

Unii vecini speră să lipească chefu de pomană cu paranghelia de revelion, alţii deja-s pe la Cartea Funciară, măsluiesc actele ca să vândă apartamentu', iar vecinele trecute de prin bloc se pregătesc să întâlnească la înmormântare bărbatul vieţii pe care să-l bage ele în mormânt. Nimeni nu vrea ca Ghiţă să-şi revină la simţiri, iar verdictul e clar: "A fost cărat cu pătura, mult nu mai are", a spus unul dintre cărătorii de morţi ambalaţi în pături.

Aşa am aflat că trendu la noi în bloc e să te duci al Doamne Doamne învăluit în pătură, chiar dacă afară-s 40 de grade. Te leagănă vecini în pături ca să aluneci în somnu' de vecini până la salvare, că n-au loc cu tărgile pe scări, că cică la noi casa scării e strâmtă decât la alte blocuri. Au încercat brancardierii să care oamenii pe tărgi, dar cică au dat cu toţi de trepte, pentru că nu pot să facă viraje fără să basculeze "clientul" în cap şi să-l strice şi mai rău. Deci, de când e blocu ăsta toată lumea merge-n păturică la salvare sau la maşinuţa de pompe funebre, în funcţie de disfuncţia suferită.

Plus că, cum e strâmt blocu', mânerele de la tărgi zgârâie zugărveala de pe casa scării. Iar în bloc sunt voci care vor ca zugrăveala recentă cu rozul definitiv să nu aibă zgârieturi de la tărgile celor care oricum se mută într-o lume mai bună şi ne lasă pe noi cu casa scării cu scrijelituri. Acu', de anu' nou, chiar nu se cade...

Pentru Dumnezeu, apăsaţi tasta 1

2010-12-28T21:28:00.001+02:00

La câţi "tu-ţi Dumnezeii mă-tii" s-au urat la noi prin bloc anu' ăsta (pe puţin câteva milioane), era şi timpul ca trimisul oficial a lu' Alfa şi Omega pe Terra să împartă fluturaşi cu reclame la sedinţe de iertarea păcatelor în blocu' nostru.

Popa s-a dat ieşit de la reprezentanţă, unde depanează creştinii din cartier şi le ridică capota sufletescă ca să le pipăie motoru', şi şi-a tras poster la intrarea în bloc să promoveze terapia prin spălături apă sfinţintă. Perfect, mai ales că la noi blocu' colcăie de casperi, poltergeişti şi moroi, care fac gargară cu apă sfinţită, se uită la crucifix ca la televizor, o pun săptămânal de-o olimpiade de rugăciuni, de-au fugit mâncând pământul toţi exorciştii şi ghostbusterii din bloc.

Trimisul lui Dumnezeu în cartieru' meu are şi o latură high-tech, de-a dreptul cyborgică, cu care e intouch: a făcut programări prin telefonul mobil la binecuvântarea apartamentelor pe ritmuri de "În Iordan botezându-Te Tu Doamne". Evrika, de când aştept şi eu ca curentul de gândire ortodoxă să se conecteze la o reţea, fie ea şi Orange. Ce-i drept, între noi şi Dumnezeu sunt sateliţii, deci era o problemă de timp până când Biserica să înfăptuie miracolul telefoniei mobile care să ne asigure o transmisiune fără pureci cu Doamne Doamne.

Îmi şi imaginez o reţea de telefonie divină, "Biblica - o eternitate în legătură cu tine", unde poţi să vorbeşti până la sfârşitul vieţii, în care: "Pentru Dumnezeu, apăsaţi tasta 1, pentru contabilizarea păcatelor, apăsaţi tasta 2, pentru a da citire contorului cu numărul de zile rămase de trăit pe Pământ, apăsaţi tasta 3, pentru a afla opţiunile care vă aşteaptă în iad corespunzătoare numărului de păcate acumulate de dumneavoastră, apăsaţi tasta 4, pentru a consulta oferta noastă specială de spălare a păcatelor, apăsaţi tasta 5, pentru a afla câte blesteme-penalizare s-au pus pe capul dumneavoastră, apăsaţi tasta 6, pentru a beneficia de promoţia de sărbători pentru mântuire, apăsaţi tasta 7, pentru a afla adresele mănăstirilor de maici şi taici unde vă puteţi încorpora, apăsaţi tasta 8, pentru a face comenzi la butoaie cu apă sfinţită în care să vă înbăiaţi, apăsaţi tasta 9, pentru a fi transferaţi la unul dintre operatorii divini cu aripi apăsaţi tasta 0".

Cea mai profitabilă afacere ar fi totuşi un serviciu de roming cu abonaţii trecuţi deja în Lumea de Dincolo, plecaţi cu treburi dintre noi. O să facem un abonament special. O să-i spunem "Vorbiţi cu noi şi-n Lumea de Apoi". Ţi-a ascuns mortu' şlapii, nu găseşti moştenirea bunicului, nu şi-a făcut decedatu' testament, nu ţi-a lăsat răposatu codu' PIN de la carduri, a uitat să spună pe care iubeşte mai mult: soţia sau amanta?

Nimic mai simplu: pui mâna pe telefon şi suni pe lumea cealaltă. "Alo,Gicule, ce faci? Te distrezi cu smoală şi cuie? Tot la curve şi pe lumea aialaltă. Las' că-mi iau io glanda şi vin să-ţi ţin de urît, să n-ai parte nici de iad, nici de moarte, nici de fufe. Auzi, de ce te-am sunat? Unde dracu' ai pus decodoru' de HBO?"

Şi bombonica de pe colivă: un serviciu de spovedanie şi împărtăşanie prin SMS: "Viaţa îţi iese din picaj, cu preţul unui mesaj" Bagi un SMS cu păcatul comis, îl trimiţi la îngeraşul tău şi poţi să câştigi şi 10 excursii în Moarte Clinică (întoarcerea la viaţă e garantată de Serviciul Divin de Resuscitare şi Readucere la Viaţă).

Singura problemă e că Satan interceptează toate convorbirile telefonice şi are stenogramele pe care le foloseşte la dosarul penal de la Judecata de Apoi.

Miracol de Crăciun: puii căţelei nemuritoare au ieşit din ouă

2010-12-27T14:14:00.001+02:00

Miracol de Crăciun: căţeaua nemuritoare, care doarme tot timpul în mijlocul drumului, ca Ciac Noris şi fâlfâie ca-n Matrix printre roţile maşinilor, a pus-o de-o diviziune celulară şi s-a multiplicat în apropierea Blocului vecinilor psihopaţi.

Avem nouă guri maidaneze în plus de hrănit, pe lângă boschetarii care forează în tomberoane. Mă rog, acum sunt doar opt, căci unu mic şi căcăniu a fost deja furat pentru organe.

Securiştii cu muci la nas care se joacă în faţa blocului spun că s-au căcat pe ei când răpitoarea a descins în trombă pe o bicicletă cu ghidon fumuriu, cu faru' stins şi a înşfăcat animăluţu' inocent care se juca cu puţulica în prima lui zăpadă.

Biciclista a demarat cu patrupeduţul schelălăitoar introdus într-o plasă, care se se tot lovea de spiţe, iar mucoşii au văzut plăcuţa de înmatriculare, dar nu ştiu să o interpreteze, pentru că nu ştiu scrisul şi cititul.

Până să o văd cu minori lătrători proaspăt ieşiţi din găoace după ea, credeam că căţeaua nemuritoare este parte bărbătească. Părea maidanez cu coaie, mai ales că făcea ju-jit-su cu toţi dulăii comunitari care vânează oase la blocu' nostru. Era neagră în ceru' gurii. Muşca din ei, până se pare că a compostat-o unu'.

Acum căţaua nemuritoare a dispărut în misiune, exact ca Ciac Noris, şi am rămas noi, toţi din bloc, mame surogat cu ăia mici în plasament. Schiaună ăia şi latră "mama" în trei limbi străine, numa' numa' să nu rămână ca Oliver Twist pe drumuri, ca mă-sa nebună, care i-a lăsat singuri pe lume, carne de tun pentru hingheri.

Copilu din flori al lui Moş Crăciun: legenda bastardului

2010-12-23T22:32:00.002+02:00

Moş Crăciun are un copil din flori şi acel bastard trăieşte la mine în bloc. Păi de ce dracu' ar duce moşu' jucării la toţi copiii din lume, dacă nu s-ar simţi vinovat că în tinereţe ( că nimeni nu ştie exact ce-a făcut nenorocitu' ăsta la juneţe) şi-a lăsat puradelu' mucos pe drumuri, fără un ban şi fără jucării.

El nu apare înfăşurat în beteală, printre cadouri de mii de coco, în reclame perfecte de la televizor, în care Moşu mogul inventat de multinaţionala Coco-Cola acu 100 de ani a luat locu Isusului rupt în fund inventat acu 2.000 de ani de Biblie, cartea de căpătâi a celei mai mari corporaţii din lume. Adevăratu' bastard din floricele al Moşului trăieşte ascuns în mizerie în Blocul vecinilor psihopaţi, unde a fost abandonat de Rudof, renu' care ştie secretu' murdar a lu' Crăciun, pe care chiar îl şantajează astfel, ca să rămână renu-şef la sanie.

Bastardu' urăşte şi Crăciunu', e rupt în fund, fumează ţigări de contrabandă, bea doar vodcă Săniuţa şi spirt Diana tras prin pâine şi sălăşluieşte undeva la etajul 3 sau 4, deasupra lu' etajul meu 2. Fie vară, fie iarnă, bastardu', îi face în ciudă lu' tac-su natural şi împodobeşte în fiecare zi, în ciuda umanităţii, pomul Anti-Crăciun, chiar în spatele Blocului vecinilor psihopaţi.

De doi ani îl vânez fără izbândă pe bastardu' Moşului, acest boschetinopat retardat şi impotent, violat de lene, care îşi aruncă pungile pline de gunoi, pe geam, de la etajuă 3 sau 4, direct în pomul din spartele blocului. Nu trece zi să nu fâlfâie pungile cu gunoi pe la fereastra mea şi să nu se propetască printre ramuri. Gunoiul cade, punga de plastic rămâne, ca globu, în pom şi dăinuie acolo vreo 400-500 de ani, până când, zic biologii, se biodegradează, drăguţa de ea.

Acum pomu e gata, plin de pungile bastardului şi am şi io o poezie penturu Moşu:

"Moş Crăciun, Moş Crăciun, te rogă acum băiatu,
Vino dracu' la mine-n bloc şi ia-ţi napoi bastardu
Şi fă-i şi lui primu' brad cu-n glob şi c-o saloană
Că complexatu' se defulează-n pomu meu cu pungile ce zboară"

Patrulaterul sexual: Nelu, amanta, soţul amantei şi organele (Poliţia)

2010-12-22T23:37:00.001+02:00

Parfumul discret al sexului cu dudui căsătorite trezeşte animalul feroce din vecinul meu Neluţu, instalatorul filosof, care în fiecare trimestru bifează în calendarul ordodox de pe perete o nouă vrăbiuţă pălită şi lungită la orizontală de şarmul său periferic de blochist. Şi femeile altora îl caută pe Neluţu ca pe piatra filosofală, râşchie pe la uşa lui ca apucatele şi îi satisfac cele mai mioritice mofturi sexuale, lui "Neluţă" (numele lui cod din timpul jocurilor de societate ale împerecherii).

Nelu nu respectă "Top 10 reguli sacre ale futaiului secret din bloc" şi astfel aflu toate micile trucuri pentru accelerarea particulelor plăcerii orgasmice în trupuşoru' lui, în reprezentaţii sexuale live prin pereţi. Soţiile cununate religios cu alţi vecini comunică animalic cu Neluţu în limba lui, în instalatorică: "îmi place ţeava ta", "desfundă-mi instalaţia" şi "dă-mi-o cu cheia de 20", "ia şarpele şi învârte-l pe conductă, că există impurităţi", "vreau să-ţi simt puterea presiunii".

Nelu erogenu' e în silenzzio stampa când satisface femeile, nu freamătă deloc: are reţinerea discretă a unui spion sovietic încrucişată cu o femeie care nu vrea să-şi spună vârsta. O singură dată, când mâncam în bucătărie, (pătuţul din unica lui cameră e lipit de peretele meu), am auzit o voce care urla la mine: "Ia-o în gură, ia-o în gură, ia-o în gură". A fost o masă de neuitat. Nelu avea parte de iubire orală, eu de mâncare nasoală. Doi oameni, două destine, un singur perete între noi. Poezie, nu alta.

Amantele lui Nelu fac orice ca să evadeze din colivia căsniciei lor pentru o porţie de iubire pe FW în garsoniera amorului interzis de Dumnezeu, unde Nelu e Zeus. Distrusele îi aduc ofrande lui Neluţu: oţet, mălai, pâine, pămât de flori, macaroane,... orice Nelu want's, Nelu get's, numai să ofere felii din înţelepciunea lui tantrică în locul unde duduile poartă centura castităţii maritale.

Din când în când câte un soţ gelos află că Nelu depanează instalaţia nevestei sale şi bate la uşă în timp ce Nelu pompează. Un scandal epocal în bloc a avut loc când Nelu se iubea cu Adi, o femeie care venea la sex de trei ori pe zi din scara vecină şi folosea drept alibi cum că merge la cumpărături la butic. Sătul să-şi vadă nevastă mergând să cumpere beţe de chibrituri la bucată, "cerbul" s-a înfipt în uşa armăsarului cartierului, filosof care ajunge la sufletul femeii folosindu-se de trup, ză one and only Neluţ,

Şi a început încornoratul în acea seară minunată să revendice teritoriul pierdut al nevestei, obsedant, zgârmând la uşa Neluţului, în timp ce alterna ameninţarea discuţiei civilizate cu promisiunea datului cu omoru': "Adi, Adi, ieşi, că ştiu că eşti acolo, ieşi, să vorbim, te rog io". Şi Adi stătea pitulată, în breaţele vânjoase a lu' Nelu, şi soţu' făcea spume la uşă: "Ieşi, în plm, Adi, că te omor şi pe tine şi pe el. Stau toată noaptea aici şi vă compostez cu cuţitu' dimineaţă, vă omor bă....". Nelu şi Adi fumau ţigara de după în bucătărie, iar ameninţările îi excitau. "Hai Neluţă, ne mai dăm o tură?". Şi soţu' urla şi ameninţa, nevasta gemea şi ofta şi Neluţu tăcea şi pompa.

Soţu' a adus şi Poliţia, noaptea pe la două. A venit doi Garcea, ce-au primit misiune clară de la soţu': "Nevastă-mea fute la altu' înăuntru. Rupeţi uşa, că vreau s-o iau de păr şi s-o duc acasă. Auzi bă, Adi, rup uşa cu mascaţii şi-ţi dau io numa p...", răcnea soţu'.

S-au rugat miliţiei toată noaptea pe hol, de-au sunat vecinii din nou la Poliţie ca să ne scape de poliţiştii din casa scării, care au ameninţat la Nelu cu amenda, cu dosaru' penal, cu bulău', da Nelu nu crăpa uşa şi pace, ca să dea înapoi nevasta folosită, ci insista între cracii lu' Adi, mistuită de orgasmele care se băteau ca să ajungă la creieru ei.. "Domnu', vă rugăm noi, ieşiţi şi restituiţi amanta lu' reclamantu' să fie linişte în bloc, să plecăm şi noi acas. Nu vă tăiem nici proces-verbal. Ne despărţim prieteni, iar domnu şi domna se împacă ca soţ şi soţie, dumneavoastră vă mai odihniţi niţel, că tre să ieşim şi noi din tură".

Soţu' cu coarne, care-şi auzea prin uşă nevasta executată de plutonu de execuţie a lu' Nelu, a încasat până la urmă amenda, că i-a făcut pe miliţieni incompetenţi. Dimineaţa, tot blocu era istovit de la sexgateu' lu' Nelu, care a făcut dragoste extremă, cu soţia victimei şi "organele" statului bătându-i la uşă. Un vecin curios pune şi o întrebare când Nelu era plecat în recunoaştere şi verifica dacă soţul-cerb nu stă cu cuţitul în dinţi, ca Rambo, camuflat pe casa scării. "Ce faci bă, Nelule, cu atâtea muieri în casă?". Răspunsul e epocal: "Ce pula mea să fac, maratonu' feminin de Sudoku"

Iată vin recuperatori: colindul sfânt cu levierul pe la vecinii datori

2010-12-21T21:50:00.006+02:00

În preajma preludiului Crăciunului, în blocu' nostru, Moş Recuperator trece să-şi umple punga pe la toţi psihopaţii cuminţi, care au strâns datorii tot anu' şi acum au bani de dat la specia cămătarilor de cartier, o nouă încrengătură a existenţei umane care vânează în Blocul vecinilor psihopaţi. Cămătăraşii de cartier au renăscut ca păsăricile "Feonix" din scrumul ţigării de după a crizei economice mondiale, care a strâns între craci creditul cu buletinul din Românica pe care l-a lăsat fără suflare, dar cu spume la gură .

Bubuie uşile apartamentelor ca petardele sub mângâierile de levier ale cămătăraşilor. Ei vin la lăsarea serii cu ameninţarea că o să îi execute silit c-o rangă pe cutia craniană pe toţi mogulii din bloc cu ratele neachitate la creditele pentru nevoi personale: tot psihopatu' din blocu' are credit pentru sămânţe, carne de mici, vodcă şi ţigări, care sunt probleme de siguranţă naţională la noi în imobil.

Marea diversiune a cămătătăraşilor din cartierul nostru este că ei nu seamănă cu balaurii de 254 de kile, bestii cu puţe fleaşcă şi fâlfâitoare modelate de steroizi, care fac safari cu datornicii în zona centrală a oraşului. Aici, la periferie, cămătarii de cartier sunt proiectaţi parcă în laboratorul în care geneticienii au suflat viaţă în Adi Minune. Sunt mici, mulţi (umblă doar în turme), cu chelie şi poartă flanele albastre şi sunt foarte insistenţi: când te uiţi pe vizor nu poti să-ţi dai seama dacă e recuperatoru' sau poştaşu'.

După ce obosesc să lovească uşile cu levierele şi să colinde în cămătăreasca de baltă "Deschide uşa, creştine", urmat de "Ne daţi ori nu ne daţi", cu muzică şi versuri scrise de manelistul Gelu Schingiuitoru', cămătăraşii pun ranga jos şi lovesc uşile cu pumnii lor mici şi fragili, cu palmele deschise, te înjură cu vocile lor piţigăiate şi chiar cred din tot sufleţelul lor mic şi impotent că scot banii de la fraieri cu efectele lor speciale. Dacă clienţii nu deschid uşa, cămătăraşii fug după colţul scării şi aşteaptă să ieşi din apartament ca să îţi bată obrazul.

Cămătăraşilor de la noi din cartier le lipseşte claritatea viziunii pe care o are leul care dă cu antilopa de ţărână pe National Geografic. Cămătăraşii au dat faliment în cartierul nostru, pentru că nu pot să recupereze bani nici de la Nelu, instalatorul filosof, care se ceartă în fiecare zi cu minumum trei creditori: "Ce p... mea o să-mi iei, băi, pulică frânică? Datoriile de la întreţinere? Mă piş pe voi, bă, mă piş pe voi şi-mi pare rău n-am băut mai mult, ca să vă ud mai tare cu pişat, bă". Aşa am aflat că cămătăraşii sunt proştii cartierului.

Vecinii mei psihopaţi au provocat criza mondială: au bărberit filialele de cartier ale băncilor care dădeau credite cu buletinul, au tras obloanele la buticuri după ce au umplut de datorii neplătite caietele de sub pult şi apoi au luat caşu de la ultimii mohicani cu bani de dat din cartier: patronii de bodegi.

Abia acum au înţeles şi cămătăraşii de cartier că balaurii de 254 de kile, care fac safari cu datornicii în zona centrală a oraşului, or fi ei bestii cu puţe fleaşcă şi fâlfâitoare modelate de steroizi, dar au şi două bile tari, sub formă de ouă, sub puţe, dădătoare de curajul datului în cap la datornici, gest filosofic care duce la creşterea încasărilor. Acum cămătăraşii din cartier fac vaccin cu steroizi şi aşteaptă să le crească ouă tari, cu riscul de a rămâne cu puţa în vânt, ca să-şi recupereze banii. Până atunci datoria publică a blocului e în creştere.

Creaturi din bloc: cine se uită la bestia goală prin gaura de aerisire?

2010-12-20T19:59:00.000+02:00

Exact din noaptea de joi spre vineri, ora 02,36, pe coloana de aerisire din baie, pe interior, cad bolovani. Iniţial am sărit din pat, din vâltoarea unui vis, pregătit să rup din nou recordul fugitului pe scări în chiloţi (35 de trepte în 4,3 secunde). Am crezut că iar explodează blocu', doar că acum se prăbuşeşte filosofic în interior, prin implozie, ca turnuleţele gemene (WTC).

M-am lipit de ţevile din baie să ascult sunetul muzicii bolovanilor care se picau de la etaju' 4 lovind toate ţevile în care ţinem noi apa (apa rece, apa caldă, apa vie, apa sfinţită, etc.). Se auzea de parcă se aruncau oameni într-o fântână din cinci în cinci minute. Am crezut că iar comunică sfinţii cu mine prin codu' Morse, mai ales că se aproprie Crăciunu' şi semnalele divine se intensifică. Dar şi ceilalţi vecini, în frunte cu Neluţu (John Connor, pentru fani), auzeau în urechi aceleaşi "beat"-uri ca şi mine. "Ne-a dat Dumnezeu şi Moş Crăciun mină în bloc, vecine. Poate dacă săpăm adânc găsim şi aur", se bucura Neluţu'. "Ce aş da un lingou de-un kil pe o jumică de vodcă", spune el însetat.

Şi uite aşa s-a mai crăpat de-un mister nou în bloc. Cea mai enigmă din cartier, care bate piramidele la bestemul gol: de unde vin bolovanii? Cine cui ar putea să arunce pietroaie în cap în spaţiul îngust unde se întâlnesc toate miresmele rahatului din toate băile din blocu' nostru, ca să formeze Mirosul Suprem? Ce creaturi supranaturale se războiesc în fabrica noastă de parfumuri atent selectate din toate toaletele?

Suspecţii numărul 1: şobolanii cu blană de nurcă şi colţi de argint. Jur, aşa exemplare n-aţi văzut. Parcă erau bizoni. Noi le ziceam "şobolanii atomici" (sobolanus bizounurus atomicus) pentru că păreau indestructibili. Dar au dispărut precum dinozaurii după ce s-a dat acu' juma de an cu o combinaţie matematică de otrăvuri fermecate pe la subsol, de-au murit "la promoţie" şi toate mâţele pe o rază de trei blocuri. Puţinele pisici supravieţuitoare n-au păscut decât iarbă toată vara ca să-şi dreagă mutaţiile. Asta a dus la o triplare a numărului de păsărici nevânate în zonă, care şi-au tras cuiburi în toate crăpăturile şi au căcăt tot imobilu. (Ăia de la National Geografic au dreptate, lanţu trofic chiar există, doar trebe uns).

Suspectul numărul 2: animalul mitologic necunoscut. Are două mâini, patru labe, un ochi roşu, coadă stufoasă şi lasă urme doar la etajele superioare ale blocului. Noi credem că e un alcoolic degradat pe care nu l-am văzut de mult ori strigoiul vesel al boschetarului care şi-a crăpat singur căpăţâna de un bolovan în spatele blocului. Este un ciupacabra mioritic, încrucişat cu o capră neagră. Se lasă văzut doar de noile femei chiriaşe din bloc sau de fetele case se iubitesc în bloc pentru prima oară. De aia îl vedem rar, dar îl numim totuşi cu respect şi "ocrotitoru' fecioarelor".

Suspectul numărul 3: prietenul imaginar al copiilor din bloc. Este supraponderal, negru (unii zic că e ţigan) şi are platfus: locuieşte împreună cu noi toţi. Locaţie: în universul paralel de după mobila din fiecare apartament. Se poate face invizibil şi protejează copii din bloc de pedofili, de E-uri, de şcoală şi note bune şi de alte blesteme din bloc. Nu doarme niciodată, nu mănâncă şi îşi schimbă culoarea, atunci când îi spunem că e ţigan şi că dispar lucruri de prin casă.

Câştigător: Nebuna de la etajul 4, care când face duş se întâlneşte cu gândacii care vor să o vadă goală prin gaura lor de aerisire, unde cică au viză de flotant Şi bestia aia sexi care umblă goală pe sub duş şi se teme de trei goange crede că opreşte perverşii nemuritori cu antene dacă umple gaura de aerisire cu bolovani, că gândacii "e" proşti şi nu se pot strecura printre pietricele ca să o spele pe spate.

Ce-am învăţat noi azi? Că şobolanii atomici (sobolanus bizounurus atomicus) s-au prăpădit după ce au pus botul la meniul cu otravă. Dar şi că gândacii au crescut, s-au maturizat şi s-au aşezat toţi la gaura lor de aerisire. Asta chiar după ce-a fost o agenţie de "desinsectanţii" în bloc să ne stropească apartamentele cu o substanţă necunoscută în Univers de-am făcut toţi bulbuci la gură o săptămână: inclusiv animalul mitologic necunoscut şi prietenul imaginar al copiilor din bloc.

CITEŞTE ADEVĂRURI DUREROASE DESPRE ALTE CREATURI DIN BLOC:

Mafia ţânţarilor mutanţi suge viaţa din psihopaţii blocului

Cum se face dragoste/sex la bloc fără să ştie toţi vecinii: TOP 10

2010-12-19T20:51:00.001+02:00

Când faci dragoste/sex, deşi crezi că sunteţi doi, tot blocu' ştie că e futai la apartamentu' tău'. Eşti actor în filme porno, iar vecinii tăi sunt spectatori. Ei îţi cunosc obiceiurile sexuale mai bine decât pe ale lor... şi când treceţi unii pe lângă alţii pe scări, fiecare se gândeşte la cât de nărăvaş sexual e ălalalt, pe care îl ştie după ţipete.

În blocul vecinilor psihopaţi, ne cunoaştem după orgasme mai bine decât după moace. Pot să scriu un tratat de Kama Sutra cu un capitol despre gemetele şi urletele extazului sexual suferit de fiecare co-locatar/ă care se îndeletniceşte des cu sexu', rar cu dragostea.

Că la blocul vecinilor psihopaţi, ca peste tot în Românica, pereţii sunt o formalitate şi plăcile de beton se pitulează printre urletele de extaz şi clipele de agonie, de nu poţi să-ţi plesneşti iubirea peste fund fără să ciulească toţi vecinii urechile şi să pocnească popcorn ori să frigă sămânţe în aşteptarea şoului erotic pe care-l simt prin betoane. Ca-aşa-i în orice bloc.

Ce nu afli în timpul sexului, afli când se ceartă cuplurile: dimensiuni, frecvenţă, cât durează, cine cât o mai are, cine cu cine o mai arde, pe ce emisiuni TV are loc actu', intervale orare şi orale, care sunt urlăturile şi strigăturile finale. Şi după cum atârnă prezervativele prin tomberoane, pot să spun şi care companie producătoare de cauciuc câştigă o avere din sex la blocu' nostru.

Am învăţat şi io, ca indienii aflaţi la vânătoare, să citesc activitatea sexuală din bloc după urmele le care le lasă suspecţii în timp şi spaţiu: pot să ghicesc tot lanţu de poziţii în care şi-o trag vecinii, în funcţie de cât scârţâie patul, de cum dau unii cu alţii de podele, de cât de înfundate sunt zgomotele sau revărsate sunt zgomotele, şi după mirosul ţigării de după.

TOPUL ZECE POZIŢII PENTRU SEX LA BLOC FĂRĂ VECINI

1.Deschideţi televizorul, cu tonul la maximum pe CNN, unde accentul crainicilor şi ştirile mondiale, ascultate prin pereţi, îi dezorientează pe vecini, care cred că sunteţi prea deştept pentru sex. Ei aşteaptă zece minute cu urechile ciulute, apoi abandonează interceptarea. Atenţie însă cum daţi hainele jos de pe voi. Fără azvârliri: am vecini care simt foşnetul ţoalelor care zboară prin aer.

2. Nu discutaţi decât chestiuni strict tehnice, în mare şoaptă, în primele faze ale împrerecherii. Nu pierdeţi prea mult timp cu preludiul, pentru că feromonii ajung cu viteză orgasmică la nasul vecinilor cei mai apropiaţi de sus, jos, dreapta, stânga, care dau alarma de sex în tot blocu'.

3. Ardeţi etapele privitului în ochi, mângâierile şi săruturile prea lungi, care sunt toate producătoare de frecare în aer, ceea ce poate declanşa undele cerebrale ale vecinilor să culeagă semnalul. Ungeţi paturile, parchetul, fotoliile, mesele, frigidere, aragazele, dulapurile. mobila, masa computerului şi alte "terenuri" ale plăcerii. Nu împingeţi prea tare ca picioarele obiectelor pe care are loc actu' să nu fie târâte pe parchet, situaţie care declanşează SCÂRŢÂITURA lemnului, deci.... zgomot detectabil.

4. Nu vorbiţi şi nu urlaţi în timpul iubirii. Mai bine înregistraţi pe un CD/DVD dinainte ceea ce vreţi să vă spuneţi în timpul actului sexual, purtaţi căşti în urechi şi lăsaţi înregistrările să curgă în timp ce sunteţi implicaţi în mecanica fizică. Evitaţi astfel pierderea timpului cu vorbăria complimentară de prisos, uşor detectabilă de radarele vecinilor.

5. Nu vă plesniţi unii pe alţii, ca perverşii, chiar dacă vă place. Palma pe bucă sau în orice alt loc circulă prin aer mult mai rapid decât vitează luminii şi a sunetului la un loc. Doar mimaţi că loviţi o porţiune din persoana iubită, iar partenerul să mimeze că a încasat bucata, în maximă tăcere. Chiar dacă nu pare, acest joc de mimă sporeşte plăcerea.

6. Mare atenţie la schimbatul poziţiilor. Sunt operaţiuni periculoase, în care trebuie să daţi dovadă de mişcări de maestru (el ninja, ea balerină). Este realizabil dacă călcaţi unul pe urmele celuilalt, ca să nu audă vecinii că tropăiţi în mai multe locuri diferite din aceeaşi zonă.

7. Nu fă sex în baie. Ecoul gresiei şi al sunetelor care se răspândesc mai repede prin aburi (e dovedit ştiinţific) plimbă zgomotele pe coloană, pe ţevi, la vecinii de sus şi de jos, iar psihopaţii îţi intuiesc poziţiile sexuale după cum clipocesc valurile apei şi se lovesc de pereţii vanei în timp ce, alea, alea... Folosiţi duşul: îi bagă în ceaţă pe toţi.

8. Nu vă împerecheaţi lipiţi de pereţi, deoarece sunetele şi smunciturile, împreună cu gâfâiturile şi grohăiturile finale fac pereţii să intre în trepidaţii şi să vibreze, iar semnalul este decodat de psihopaţii din toate apartamentele. Păstraţi distanţa de tavan, dar mai ales de podea, care e cel mai bun transmiţător.

9. Nu vă legaţi partenerul cu lanţuri, căci zalele zornăitoare pun tot blocul pe jar şi încep toţi să bată în calorifere. Îmbrăcaţi toate jucăriile sexuale în bumbac.

10. Ţipaţi în gând la final. Este mult mai sănătos ca atunci când plăcerea care pleacă în tot trupul dvs. şi al partenerului la apogeul iubirii de la baza iubirii să se întâlnească cu ţipătul interior al fiecăruia, care pleacă din capătul celălat, adică dinspre cap, cel pe care nici nu l-aţi folosit prea mult în această treabă cu iubirea.

Vă dorim satisfacere plăcută!

Mafia ţânţarilor mutanţi suge viaţa din psihopaţii blocului

2010-12-18T21:41:00.001+02:00

Nu există antidot şi nu s-a investit pastilă, chimicală, injecţie, napalm sau subsanţă radioactivă care să ameţească ţânţarii mutanţi, cu aripile tatuate cu s(z)vastici, ce s-au făcut interlopi şi şi-au tras sediul central al organizaţiei mafiote fix la subsolul blocului. Ţeava spartă cu apă caldă îi ţine în viaţă chiar şi iarna, iar rahatu' nostru plin de E-uri care se adună la subsol practic n-a reuşit decât să-i facă pe toţi nemuritori, duncani mclauzi cu aripi în loc de sabie.

Până şi şobolanii se tem să intre în subsolul blocului, că mutanţii cu aripi îi sug de rămâne doar carcasa păroasă din ei. Oamenii au ferecat uşa la subsol cu aparatu de sudură, ultimul intrat acolo fiind Nelu, care e John Connor, care înotat în rahat până la brâu ca să avem confirmarea oficială că e ţeva de apă caldă e frântă de-o fisură.

Există mii de teorii savante pentru care subsolul nostru e plin de rahat, la fel ca viaţa, dar administratoarea are argumentu' suprem: "E înclinat tot blocu' şi pământu' din jurul lui şi rahatu' din restu' blocurilor din zonă se scurge prin canalizare tot la voi". Deci plutim pe o mare de rahat, de-ar trebui să ia potul la loto 6 din 49 în fiecare săptămână numa' psihopaţi de la noi din bloc.

Dar noi suntem milionari doar în ţânţari mutanţi. Molima mondială care o să ne pună capac umanităţii o să fie plimbată prin lume de mutantele noastre înaripate, care la pariu că lucrează chiar acu' la un virus dă distrugere a homo sapiensului sapiensului pe lângă care antraxu' şi gripa porcină par Chanel no. 5.

Acum tânţarii fac teste pe noi, în bloc, ca să vadă cum şi cât rezistă specia umană la supt şi înţepat. Şi adevăru' e că oamenii de prin bloc, fie ei masculi ori femele, cedează uşor... Conspiraţie mondială ţânţară, pusă la cale de masoni, ce mai...

Ţânţarii îţi intră în apartament ca recuperatorii. În casa scării, stau lipiţi cu urechea de uşa apartamentului şi cum ai deschis, cum ai vreo 200 musafiri care se uită la tine prin lunetă.. Mutanţii au învăţat să umble ca păianjenii pe pereţi, ca ninja, fără să fâlfâie zgomotos din aripi, şi cum îl omori pe unu' mic şi prost care nu vede palma ce-l lipeşte de pereţi, doişpe fraţi mai mari scot trompa la tine, gata de supt.

Ţânţarii ştiu şi jocuri ale minţi, mindfuckuri perverse, şi ne lucrează pe toţi direct la creieri, de-aia e tot psihopatu' din bloc' cu nervii în batistuţă pe marginea prăpastiei, gata să-şi dea drumu' în neant fără paraşută. Noaptea ţânţarii se lansează de pe nişte portavioane direct peste capu' nostru şi dacă nu donezi 2-3 litri de sînge, o pun de o bâzâială maniacală în timpan şi fug toţi după mobilă şi râd de tine când aprinzi becu'.

Supţi şi înţepaţi, şi cu blocu' în rahat până la genunchi, ce şanse avem noi, specia umană din imobil, în faţa unor entităţi avansate tehnologic, tactic şi pshihologic, care ştiu să zboare şi nu cunosc mila... Canci, nenicule, canci... Sau cum le place ţânţarilor să spună: "Vax albina".

Pulaniada miliţiştilor care căutau un sac plin cu bani în bloc

2010-12-17T11:01:00.004+02:00

Eram un ghiocel mic şi căcat pe el, acu 11 ani, când m-am mutat în Blocul vecinilor psihopaţi. Stăteam pitit în garsonieră, sub plapumă, speriat de muzica de operetă care ţâşnea din apartamentul vecinului machitor Neluţu, de răgetele vecinilor, de primii stropi de sânge de om picuraţi pe uşă după prima bătaie care s-a terminat cu o înjunghiere în faţa apartamentului meu.

Cel mai frică mi-era de cleptomanu' care mi-a furat becu' cu tot cu dulie din faţa uşii, bec pe care îl aprindeam io din apartament, pentru că pe casa scării se umbla cu torţe. Dacă mi-a furat becu', înseamnă că avea planuri de invazie a apartamentului. Ulterior am aflat că Beculeţ', un retardat din bloc, făcea colecţie cu becuri.le vecinilor şi chiar m-a reclamat la administraţie că atunci când îmi tăia cablu' cu tot cu bec era să-l omor că am băgat curent pe cablu'.

Făceam pe mine de fiecare dată când alcoolicul filosof Nelu forţa intrarea în apartamentu meu, furios că iar a schimbat iubita sa yala la apartamentu' lui. "Ieşi în plm afară p...do, că te omor!". Io, ştiind că nu-s femeie, nu ieşeam, pentru că nici nu doream să devin.

Am vizionat şi prima bătălie galactică între etaju' 1 şi etaju' 2 pe motiv că ăia de la doi au tras cabluri la unu', de unde furau curent de la contoarele celor care le-a venit în luna aia o factură de la ENEL cu un consum de 5.000 de KW de parcă aveau centrală atomică în baie.

Rătăcit printre psihopaţi, într-o noapte, descinderea dintr-un Aro ruginit a unor poliţieni la noi în bloc părea o idee bună şi chiar m-am bucurat când au început să-şi izbească pulanele de uşi. Eram naiv şi nu ştiam că Poliţia e mafia cu uniformă, recuperatoare pentru intelopi, dar m-am trezit din visare cu viteza luminii când am auzit ce căutau miliţiştii: "Nă'seara, n-aţi găsit un sac cu bani, aşa negru, de la domnu' italian care locuia la 39".

Când au ajuns cu pluguşoru' pulănelii la mine-n uşă eram deja maro pe lenjerie a două oară în zece minute şi am început să regret vremile când îmi dispăreau becuri sau mă făcea Neluţu p...dă. "Hai băiatu', deschide, că nu-ţi dăm amendă. Hai să vedem dacă n-ai sacu' cu bani şi plecăm", au grăit stăpânii pulanelor. "Da' de ce nu aţi venit când mi-a furat ăla becu'", am prins io curaj, bucuros că era o uşă între noi. "Bă, io-l curentez pe ăsta când dăşchide uşa. Ce bec mă, ce bec? Noi după sacu' cu bani am venit?". Am prins curaj. "Haide, dacă scoateţi hoţu cu becu', sar cu sacu'"....

Au mai colindat pulănienii ce-au colindat cu bastoanele în uşa mea, până i-a abordat Nelu, convins că eu, noul lui vecin, sunt o vecină. "N-o speriaţi pe domnişoara, că e proaspătă-n bloc". Miliţiştii au dispărut cu pulanele între picioare, fără sac cu bani, pentru că au luat plasă de la toţi vecinii psihopaţi. care şi acum sapă gropi în jurul blocului ca să găsească comoara. Aşa s-a născut mitul urban blochist: "Legenda sacului plin cu bani".

AUDIO Scandalul sexual "Te-a f... mai bine decât mine, bă"?

2010-12-16T19:46:00.007+02:00

Dragostea se naşte, decedează şi putrezeşte pe lângă Blocul vecinilor psihopaţi. Noapea trecută, şi-a mai frânt gâtul lângă pereţii găuriţi ai blocului nostru încă o poveste de amor, din cauza ochişorilor dracului. Ovidiu, de profesie patron, a luat o frumoasă pereche de papuci de la Nico, o femeie de perspectivă cu trei joburi: studentă la Facultatea de Drept, angajată la firma lu' Ovi şi curva lu' un domn Ciobanu' (posibil profesor la Drept, după cum reiese din interceptările Blogului vecinilor psihopaţi).

Ovi a pişat ochii ca un bărbat adevărat care iubeşte o femeie, beat mangă, sprijinit de colţul imobilului nostru: cu o mâna degerată pe telefonul mobil la care îşi pizduia iubita şi cu o mână îşi manevra puţa cu care desena inimioare prin zăpadă cu ajutorul jetului cald. Asta în timp ce o acoperea pe Nico cu divese titluri academice "curvă", "proastă", "paraşută", în timp ce bezna îşi făcea de cap în bloc.

Ovi suferea înfiorător pentru că şi-a irosit toată iubirea patronală pe o angajată care visa la bani când se făcea că face dragoste cu cel ce-i dădea un colţ de pâine pe criza asta mondială. "Băi, deci dacă tu-l aveai pe ăsta în mânecă, de o lună două, eşti o groaznică. Io mi-am bătut joc de mine că te-am iubit", a fost o cugetare post-luare de papuci a Ovidiului înşelat cu profesorul Ciobanu'.

Dar mai tare şi mai tare decât partea financiară l-a durut pe Ovidiu aspectul sexual. Dacă Nico nu l-a iubit cu adevărat, şi îl făcea doar pentru un bănuţ, oare ea a căzut şi în patima mimării orgasmului? Şi dacă da, oare amantul care i-a luat locu' lu Ovi în sufletul şi portofelu' lu' Nico este un atlet al dragostei? "Auzi, un lucru vreau să ştiu. Bă, te fute mai bine decât mine bă?. A, da. Tu din ianuarie nu mai eşti la lucru la mine, ceau!". (ASCULTĂ AUDIO)

Ovidiul a mai dat totuşi un telefon lu' Nico. Doarece ca orice îndrăgostit a pierdut o mare iubire, dar a câştigat o mare obsesie. "Ascultă, Nico, tu acuma faci greşeli, vrei să te răzbuni pe mine, dar io sunt cu ochii pe tine, sunt peste tot, te găsesc, te urmăresc...". Am mai auzit toţi aceeaşi poveste, dar la alt băiat, nu?

Bezna surprinsă cu chiloţii în vine în blocul vecinilor psihopaţi

2010-12-16T11:28:00.005+02:00

Aseară părea că furtuna solară care ucide aparatura terestră prin care se plimbă curentu’ electric a ajuns în sfârşit pe Terra şi ne-a bătut la geam, exact cum proroceşte NASA şi Domnu’ Dan de la OTVeu. Pe la opt s-au întunericit brusc apartamentele şi bezna m-a primit direct în ochi.

Bezna are nişte ochi verzi superbi, pe care i-am admirat deoarece puţintică lumină de la lună se reflecta în zăpada albă de afară şi ajungea în apartamentul meu. Atât cât să trag cu ochiul şi la tot corpu' beznei, care era dezbrăcată complet şi pregătită de o orgie îndelungată cu tot blocu'.

Iniţial am crezut că părinţii naziştii de la parter, care îşi schingiuiesc în permanenţă cei doi copilaşi, îi învaţă iară pe ăia mici „Viaţa la 220” şi i-au conectat la firele cu care fură curent direct din contor. Dar urlete de durere subţiri şi piţigăiate ale picilor groazei, nu mai umpleau blocu' de muzica spiritului sărbătorilor.Au primit de Moş Nicolae căluş la gură.

Ne-am întâlnit toţi vecinii cu iniţiativă la panoul de comandă electrică al blocului, de unde bănuiam că s-a înălţat în paradisul rozătoarelor un şobolan, al 28-lea de anu' ăsta, care a ronţăit ultimul cablu cu aromă de curent din viaţa lui. Eram toţi îngrijoraţi, mai ales că un vecin beţiv joacă păcănele cu siguranţele din panoul electric de fiecare dată când ENEL îi taie lui curentu' şi începe să facă jocuri de lumini prin toate apartamentele nostre, de zis ăia de la Observatoru' Astronomic că iar sunt întâlniri de gradu' trei la noi în bloc.

Cum n-am găsit niciun cadavru' în panou, "grupul locatarilor din bloc care consumă doar energie de contoare măsluite" a identificat vinovaţi în vile care au răsărit în spatele blocului, unde acum zece ani era porumb. Vilele rele care au cabluri malefice de furat energie din bloc: "Când dau drumu' ăia la instalaţiile de Crăciun de pe garduri, rămâne tot blocu' nostru în beznă. Mă duc să le tai beculeţele", spune Sănătosul Barbă-Căruntă, un personaj mitologic, care are centru de colectare a fierului veci în apartamentul său de la etajul patru.

Cât a fost beznă în bloc am legat prietenii cu vecinii care credem că o să dureze o viaţă. A existat pentru prima dată înţelegere între psihopaţii din bloc şi unanimitate: am votat toţi că tre' să facem 1907 cu ăia din vile şi ascuţeam coasele şi topoarele să plecăm la tăiat de instalaţii de Crăciun. Asta până a venit vecinu' de la ENEL şi ne-a zis: "Un dobidoc cu Mercedes a doborânt un stâlp în cealalt capăt al oraşului şi a căzut curentul aici. Aşa îs legate firele, la ghici". Şi-a brusc apărut lumina.

Când ne-am văzut iar psihopaţii între noi din nou la faţă, fără protecţie de la beznă, s-a terminat cu pacea pe pământ şi s-a reluat iarna vrajbei noastre cu o nouă sesiune de pizduieli pe casa scării: "Bă p..., tu ai 500 de lei datorii la mine", "P...-o, tu m-ai inundat", "Bă, când plm plătiţi datoriile la întreţinere"... De-abia aştept să vină pe bune furtuna solară, să fie beznă iar şi să ne avem ca fraţii.Toţi psihopaţii.

RĂMÂI PE BLOGUL VECINILOR PSIHOPAŢI CA SĂ CITEŞTI ÎN ACEASTĂ SEARĂ DETALII INCENDIARE DESPRE PRIMUL SCANDAL SEXUAL DIN JURUL BLOCULUI

Frodo şi-a bătut vecina cu minunea peste bot

2010-12-15T20:50:00.005+02:00

Părea o seară în care Dumnezeu se juca de-a conturatul minunilor pe tavanul meu: forme divine prindeau viaţă sub ochii mei exact lângă becu’ din bucă. Mă simţeam ales de ruleta moaştelor: ceva numai al meu gata de ambalat şi vândut proştilor care „cred”.

Mă simţeam ca Biserica Ortodoxă Română. Mă şi vedeam îmbrăcat în ţoale trase în foiţă de aur, ca Patriarhu, cu sceptru de voievod, ca şi Ceauşescu, cu mâinile îmbălate de babele ce-şi turnau pensiile în contu-mi în timp ce le aruncam şi io în scârbă un „Doamne-ajută” printre dinţi.

Îmi ţineam pumnii; speram la un Isus, nişte pete de ulei în formă de vreun sfânt la modă din calendar sau cel puţin o cruce. Ceva bun pentru inventarea unui pelerinaj care să-mi scoată blocu’ din foame. Modelele divine s-au dus dracu’ şi se transformau rapid în picuri de apă vie distilată cu clăbuci de Ariel: era doar miracolul inundaţiei îmi călca pragu’ din nou.

Cum petele se se transforme în bălţi suspendate pe tavan, am început pelerinaju’ sus. Am bătut la uşa lu’ vecinu’ Frodo, de deasupra mea, care se dădea împuşcat. La vecina de lângă Frodo, care are baia şi cumva ea deasupra mea, era paranghelie cu manele şi mă gândeam că poate curge şampanie de la ea. Mă chinuia o întrebare: să bat la uşă acum sau să aştept să curgă prin tavan şi icrele negre de la chefu’ ei de lux.

Bat la poarta raiului şi iese-o babă ochelaristă: începe să ma-njure că o inculpez cu inundaţia, că ea spală dumnezeieşte, aproape fără apă. Urletele îl trezesc pe bărbat-su, unu’ roşcovan de la alcool, care-mpute cu parfum de Vodcă nr. 5 tot timpu’ blocu când levitează cu picioarele împleticite pe scări.

Presimţeam că urmează o încleştare din care o să mi-o fur de la beţivan, dar roşcovanu’ se întorce-nspre nevastă-sa care mă-njunghia cu ţipete. Şi-ntrerupe roşcovanu ancheta mea penală despre apele fermecate, aplicând-i la nevastă-sa în bot câteva bucăţi, de-şi înghiţea aia vorbele amestecate cu dinţi. „Taci, fă-n Paştele ... (bip-bip), că vorbeşte omu”.

Şi în timp ce-şi culegea vecina „borşu’ magic” de la gură, iese Frodo din apartament şi-mi întrerupe ancheta, nevinovat. „Scuze, vecine. De la mine vine apa. Mi-a dat afară pe la ghiuvetă, că azi am mai spălat io nişte vase”.Şi acum io cred că Frodo-i vinovat pentru sângele vărsat.

Cea mai gaură neagră frumoasă: misterul contorului cu prezervativ

2010-12-15T10:31:00.003+02:00

Bucuria că numa' unul dintre noi a explodat, individual, cu tot cu apartament, a fost de scurtă durată. Seara-post săritură în aer, când am ajuns acasă, contorul de gaz din faţa apartamentului se uita în ochii mei printr-un prezervativ tras pe carcasă, legat cu sârmă şi picurat cu sigiliu de ceară cu o bombiţă electronică. Am crezut că e o nouă ediţie e festivalului folcloric vodoo în bloc, până am vrut să mă joc de-a "Fetiţa cu chibrituri" cu aragazu.

Blocul vecinilor psihopaţi fusese luat ostatic de teroriştii de la E-on Gaz, care au tras cagule pe cap la toate contoarele şi au dat un ultimatul: cine nu îşi trage gaură de aerisire în capul peretelui din bucă', nu primeşte gaz pe ţeavă. Şi au zis că găurile din acoperiş nu se pun. Asta lipsea blocului care arată ca şi caşcavalul din Tom şi Jerry: nişte găuri în plus pe lângă molozul lipsă.

Atât le-a trebuit psihopaţilor, pe care îi suspectez că abia aşteptau să facă intrări noi în bloc, pe la toate etajele. Şi uite aşa a început săpăturile în cadrul proiectului "Gaură pentru căldură". Cu mic, cu mare, cu topoare, târnăcoape, burghie, bormaşini, tot psihopatu a început să decupeze pereţii din bucătării, ca să vadă lumina printr-o gaură. Aşa am apucat şi io să asimileaz înţelesu lu' versurile... "Şi-am să fac o gaură... şi-am să văd lumea prin ea, într-o altă aură"

Eu am apelat la un specialist în găuri, maestru găurar de la Mica Publicitate, care mi-a făcut cea mai gaură frumoasă neagră, de rup acum bilete la toţi astronomii de la NASA care vor să arunce o privire în găurica mea. A venit specialistul găurilor cu o sculă nemţească şi brusc a devenit idolu' meu, pentru că mi-a forat peretele în 15 minute m-a taxat cu 150 de lei. Când cresc mare, o să fiu găurător-şef, cu doctorat în găurologie la Insitutul de Găuristică.

Chiar şi băeţii de la E-on, care au venit să-mi dea drumu la gaz au votat-o a mai gaură perfectă din lume. "Mamă, dar ce gaură frumoasă aveţi. E cea mai circulară pe care am văzut-o până acum. E Miss Gaură". Gaura mea neagră poate să fie altă, dacă ai curaj să o priveşti în ochi în tipul zilei. Unii zic că îi ea zace misteru' Universului, dar io nu văd prin ea decât nişte porumbei beliţi şi câteva vrăbiuţele bagaboante care se bat pe viaţă şi pe moarte pentru un loc de cuib în găurica mea de evacuare a gazului. Sper să câştige porumbeii, că au ouă mai mari.

Războiu mondial bacteriologic: murăturile şi legionarii

2010-12-14T21:18:00.000+02:00

Alienii care stau cu sufletul la gura verde şi cu fibra optică înfiptă în OZNeu' ca să vadă ce-i mai nou în blocu' nostru şi un om citit şi necăjit (profesor de română şi atlet al grevei foamei) de la noi de pe palier au crezut că au spart ghicitoarea ce-a apărut la noi pe imobil de am crezut toţi că-i Codu' nespart al lui DaVinci.

Astrologii cu doctorat în Înalta Şcoală de Studii Mamii Omidene şi Nostradamusiene de pe tot mapamondu' s-au călcat pe bătături cu savanţii NASA şi ne-au avertizat că se crapă de-o apocalipsă în bloc. Dar după ce-am trecut cu bine de explozie, n-am crezut o iotă, nici când când echipele de vânători de tomberoane au găsit în zăpadă proaspăt căzută şi urmele morţii care dă târcoale blocului.

Catrenu' blestemat "Nimic pe lume nu-i mai sfânt şi mai frumos pe acest pământ, decât să mori ca luptător înfăşurat în tricolor" zice că pe lângă datorii la întreţinere, ţânţari mutanţi, tevi sparte la subsol, scumpirea apei calde şi manele, o molimă necunoscută, un fel de copilu' din flori a lu gripa aviară şi a lu antrax, o să ne radă pe toţi de pe paliere, din apartamente şi de prin băi, de-o să fie invidioşi şi regizorii Final Destination şi SAW.

Unu' de la patru, neobişnuit cu războaiele psihologice care au loc la noi în bloc, s-a baricadat în boxa cu murături şi a ameninţat că deschide toate borcanele din ediţia de colecţie şi fură astfel startul la războiul mondial bacteriologic, dacă blestemul sfârşitului lumii nu-l ocoleşete.

Misterul blestemului a fost elucidat de Nelu, instalatorul filosof alcooli. Aflat în acea perioadă din an când s-au aliniat sticlele la inventar şi beneficiază de ceea ce filosofii numesc "clarviziunea omului beat care vede o dată în an faţa urâtă a realităţii", Nelu a ghicit catrenu: "Haide bei, că vă spun io, inscripţia de pe bloc nu-i blestem, e imnu' legionarilor, bă dobitocilor". Şi aşa e. V-am spus eu ieri că Nelu este John Connor.

CLICK AICI CA SĂ ASCULŢI BLESTEMUL BLOCULUI NOSTRU: IMNUL LEGIONARILOR

Operaţiunea neagră "Oala": cum a explodat blocul în cadrul proiectului "Sfârşitul lumii"

2010-12-14T10:33:00.002+02:00

Ora 3.45, noaptea. Io nu ştiam că atât e ceasu', fiind preocupat cu somnul. Apoi am simţit un BOOM mic şi atomic şi un zdrăngănit de oală şi am avut un feeling că o ia agale la plimbare blocu' vecinilor psihopaţi de sub pătuţul meu. Se crăpa de 5 octombrie 2010, ziua în care blocu' a sărit în aer.

Am ieşit toţi ca şobolanii pe la geamuri să vedem care jumătate din bloc lipseşte. A fost o surpriză pentru noi că erau toate etajele blocului la locul lor, exact în ordinea în care le-a aşezat constructoru', mai ales că eram pregătiţi toţi să facem Lego cu molozu'.

Cu o mână pipăiam întunericu căutând nădragii, cu una sunam la Pompieri şi cu altă mână descuiam uşa. Da, aveam trei mâini, ca-n filmele indiene, că aşa-i când îţi ajunge fumu' le la nări după ce îţi explodează blocu': mâinile fac minuni ca să-ţi scape hoitul să nu-i cadă bucăţi din bloc în cap. Am sperat să nu fie trepte lipsă, în timp ce domnişorul tâmpiţel de la Pompieri făcea cu mine recensămâtul în bloc: "Câţi morţi sunt, sunt multe dărâmături, care etaj arde?".

Pe hol, fum şi groază ca şi când face Didina de la doi mici, iar la pater, unde s-a ţinut explozia, alt vecin neprins de flamă făcea sex la telefon cu o doamnă de la Ambulanţă. "De unde p... mea să ştiu cum îl cheamă pe astă pârlit. Veniţi în p... mea mai repede că e flambat rău ăsta". Vecinul explodat a sifidat explozia şi deşi era pârlit ca porcu' de Crăciun, avea griji să-şi caute şlapii roz, de-am rămas toţi mască că vrea să fie trendy, a la Jean Paul Gaultier, pe când vin domnişoarele din Salvarea să-i pună tifon pe arsuri.

Primu meu gând: iară s-a jucat ăsta micu de la parter de-a generatoru' de particule din Elveţia, în cadrul proiectului "Sfârşitu' lumii", dar experimentu' n-a mers bine pentru că în loc de fotoni a băgat metan pe ţeavă şi s-a ionizat tot blocu. Geamu' de la buca' sărită-n aer era ţăndări, iar pe rafturile din bucătărie, toate oalele erau la loc. Numa' una, oala buclucaşă, care stătea ca proasta pe aragaz, a sărit pe geam cu suflu' lu explozie şi s-anfipt într-un Opel parcat în spatele bloculu', de-a crezut vecinu' restant la rate că explozia e o conspiraţie a recuperatorilor băncii, care i-au trimis mesaje subliminale cu oala.

Vecinu pârlit tre' să doneze nişte piele de pe pulpele de la picioare, că nu mai are suficientă pe faţă şi pe mânuţe şi cică se lasă cu un transplant. Iar noi facem bloking cu BCR şi ne-am tras nişte rate ca să-i plătim nota la explozie.

Neluţu "Robin Hud" fură de la RDS ca să salveze specia umană

2010-12-13T20:35:00.000+02:00

Iată cablu' prin care Neluţu "Robin Hood" fură des de la RDS. Muzicile din apartamentul filosofului instalator Nelu, cu care ne antrenăm noaptea toţi în cadrul a două proiecte secrete: "Viaţă fără somn" şi "Somnabulez pentru tine", tre' vină ele de undeva.

Tot ce are mai bun televiziunea în ea se reproduce prin miracolul furtului pe ecranul televizorului Neluţului, acest Robin Hud, care ia de bogaţi şi dă la săracu de el. Imaginile ţâşnesc din îndepărtatul tărâm al zeului RDS şi ajung la retina lu' Neluţu' cu ajutorul a două cabluri care cred că-s lipite cu scuipat.

Cablu' doldora de semnal care vine de la mama lu' RDS trece periculos de aproape de uşa mea şi se rupe brusc când ajunge la colţul de sus al porţii stelare care duce în apartamentul Neluţului. Acolo semnalu RDS şi cablu ruginit care iese din universul paralel a lu' Nelu îşi împletesc sârmele. Acum înţeleg de ce eu văd la TV doar bastonaşe, linuţe şi purici de ceva vreme, din moment ce tot semnalu' HD mă ocoleaşte ca să ajungă direct în televizorul cu lămpi a lu' Nelu.

Acum sincer să fiu tot blocu regretă vremurile când haiduceam toţi la grămadă şi furam ca-n codru semnal de la serviciul de cablare UPC. Fiecare îşi înfingea câte o sârmă în cutiuţele amătâte de la UPC: nimeni nu vedea bine la TV, dar ochii au suferit mutaţii şi am învăţat toţi să decriptăm imaginile dintre purecii de pe micu' ecran. Arătau cutiuţele alea cu semnal de la UPC ca gâtul unei tinere domniţe în jugulara căreia erau înfipţi vreo 70 de vampiri deodată.

A venit RDSu' şi a turnat titan peste toate izvoarele de semnal şi s-a terminat cu furăciunea. Ne-a descurajat pe toţi, dar nu şi pe Nelu, care a găsit o breşă în corporaţia RDS.De-aia peste 20 de ani, când o să dea roboţii cu nuclearele peste noi, o să dispărem toate cele şase miliarde de oameni, dar o să rămână Nelu şi rebelii, ca în Terminator, să salveze umanintatea. NELU ESTE JOHN CONNOR.

I'll be back!

DACĂ VREI SĂ AFLI CE ESTE UN NELU CITEŞTE ŞI:

Scandalul "Doamne ocroteşte-i pe români": ameninţarea balconului

Introducing Nelu, cel mai instalator filosof: "Vă omor pe toţi, bă"

Căutăm spărgător de Codu' lu' DaVinci, bueiiiii

2010-12-13T10:33:00.000+02:00

"Bloc presărat cu oameni normali, căutăm decriptolog sau Isuscolog, posibil vrăjitor sau specialist în exorcizări imobiliare, care să rupă în două codul blestemat care ne ţine cele patru etaje în loc, şi le împiedică de la dezvoltare".

Am pus mânuţă de la lăbuţă (până şi câinii se tem să se mai pişă la colţul blocului) şi am strâns bănuţ pe bănuţ pentru un anunţ la "Minora Pubicitate". Vrem să găsim un specialist în versologie, catrenistică şi magie închisă la culoare, care să distrugă blestemul lu' ghicitoarea satanistă pitulată la noi pe bloc cu ocazia Zilei Unirii, care a dezbinat tot blocu'.

Nici măcar zeiţele şomere din bloc, atotştiutoarele bârfei, care nu se depărtează de bloc mai mult decât să ducă gunoiu', nu stiu cum a nimerit răstignită cea mai ghicitoare patriotică lângă panou' central de gaz al blocului.

Nu avem patrioţi în bloc, în afară de dementu' etajului trei care a ieşit pe 1 decembrie, la ora 14,34, pe fereastră să cânte "Deşteaptă-te române!", dar şi-a cerut scuze înainte să îl batem cu pietre. Pluteşte în aer pe casa scării o mireasmă de şhaorma îndoită cu paranoia, mai ceva ca-n vremea Războiului Rece, iar la sedinţa de bloc s-a votat cu o mică unanimitate că-s vinovaţi de inscripţia diavolescă rivalii sociopaţi din alte blocuri.

La băeţii de la centrala termică le e teamă să vină să ne mai taie căldura, administratoarea vine să încaseze banii numa' cu lanţuri de usturoi la gât, preotul spune că de acum tre' să îndoim vodca cu apă sfinţită, se aud răcnete şi răgete înfiorătoare în bloc (altele decât ale noastre) şi într-o seară, mă jur pe portativu' lu' Mozart, am auzit cum manelele se transformau în muzică simfonică.

Unii zic că s-a prins cineva că la noi în subsol nu e spartă ţeava de apă caldă, ci de fapt curge de fapt izvoru cu patriotism. Cititorii de cărţi din bloc spun că e un cod a lu' un băiat, Da Vinci şi că până nu-l sparge cineva suntem toţii blestemaţi. Acum înţeleg de ce a vrut băiatu' de la parter să arunce tot blocu' în aer.A simţit el ceva, mai ales că stă tare aproape de inscripţia care ne scote pe toţi din minţi.

Deci, dacă vă lasă inima, ajutaţi-ne şi pe noi cu un decodor de blesteme, că ăia de la RDS zic că n-au!

Să fim în rugăciunile voastre până trecem cu bine şi de blestemu' ăsta!

CITEŞTE ŞI:
Pe urmele iubitorului de frumos care a vopsit casa scării în roz

Cum l-a cenzurat doamna Juji pe Fuego noaptea pe la doo

2010-12-12T17:22:00.000+02:00

Miracolu' zăpezii şi-a arătat moaca crispată şi la noi în bloc. Au căzut primele zeci de mii de fulgi de nea, sâmbătă noaptea, peste Blocul vecinilor psihopaţi, pitulându-se prin găurelele din smoala de pe acoperiş, sub formă de inundaţie, exact în cap la doamna Juji de la etajul patru.

Asta chiar în timp ce zăpada era preslăvită de exoticul superstar-rapsod Fuego, evadat din Etno Tv direct în blocu meu: răcnea pe holuri fantomatic colindul fuegoian despre lumină şi întoarcerea de Crăciun la mă-sa; nişte Isuşi apar în colindă abia pe la sfârşit.

Şi pe la doo noaptea săvârşitu-s-a astfel un mixaj de care n-a auzit nici cea mai ţâţoasă DJ-iţă mixatoare dezbrăcată, nici Dumnezeul digeelii, Măria Sa Tiesto. Căci doamna Juji a ieşit pe hol în capot să înjure omătul, dar mai ales pe noi, toţi muritorii fără fulgi de nea pe cap, setându-şi blestemele pe pilot-automat. A fost nominalizat fiecare locatar care n-a dat bani în toamnă pentru un strat proaspăt de smoală cu care să poleiască acoperişu'.

În timp ce ne plimba pe toţi prin origini, cu nişte înjurături de 5* (stele), doamna Juji l-a auzit şi ea Fuego, care o tot dădea cu zăpada, mama şi Isuşii la a 13-a reluare, şi a început serbarea de Crăciun. "Bă, vă f... colindele, băga-v-aş în cur beculeţele de Crăciun... Care cântă mă la ora asta, care cântă băăăăăăăăă?. Scălda-v-ar Noe în ape proaspăt dezgheţate", a început Juji să răcnească animalic pe hol. Care Juji între noi fie vorba cred că a tras la măsea alcool, ca să despartă cu respiraţia ei apele topite la ea în apartament.

Până şi Fuego a făcut muclues când a auzit ţipetele Ghionoaiei. S-a tăiat semnalu' şi maioneza la Fuego, dar sincer, cred că stătea şi el pitit după uşă, ca noi toţi, să vadă dacă doamna Juji, căreia cică îi plângeau pereţii de la omăt ca într-o minune dumnezeiască, îl mai nominalizează la o înjurătură.

Moartea vecinului-terorist "Futu-ţi buricu mă-ti" aka vocea lui Dumnezeu

2010-12-11T21:10:00.002+02:00

Într-o seară sălăşluiam în singura mea cameră şi mă uitam la televizor. Deodată aud o voce care bubuie în cameră: "Vecine, nu vrei o boabă?". Am crezut că e Dumnezeu care îmi oferă o alună, o măslină, o atenţie... Dar n-a fost decât teroristul "Futu-ţi buricu mă-ti", care stădea cu coatele la mine pe geam, cu picioarele pe acoperişul balconului vecinului de la etajul unu şi se uita cu mine la televizor.

Teroristul era tatăl ideal şi avea o voce groasă, de tenor, de putea să joace liniştit rolul vocii lui Dumnezeu în filme. Îl auzeam prin pereţi, de 28,3 ori pe zi cum îşi înjură fiicele, de doar câţiva anişori, cu tradiţionalul: "Futu-ţi buricul mă-tii". Aşa de căcate pe ele erau alea mici, de temătoare de lume, de se făceau una cu peretele şi se prelingeau pe trepte când se întâlneau cu o altă fiinţă vie pe casa scării.

Teroristul "Futu-ţi buricu mă-ti" avea mustaţă şi era un fin cunoscător de manele. Deşi era cât un dop, se cocoţa ca Tarzan: sărea de pe un balcon pe altul, ca să culeagă strugurii de pe via sălbatică ce a ajuns la etajul trei. Trebuie precizat că la mine la bloc balcoanele sunt din două în două. Ăla de la trei are, ăla de la unu are: noi la doi avem canci.

Într-o zi dementă am auzit bătăi în perete de la vecinu-terorist. Era pentru prima dată după mulţi ani de scandal la el când m-am enervat şi am început să-i bat înapoi în perete. Ţin minte şi acum că am folosit formula de politeţe "Futu-ţi buricu mă-ti" ca să mă înţeleagă vecinul. După vreun sfert de oră am ieşit să duc gunoiu şi toată populaţia din blocu era la mine pe palier, de parcă se deschidea un supermarket nou.

Duc gunoiu şi când urc întreb mulţimea: "What's up?" Cică vecinu. "Cum adică, vecinu?", întreb io. Vecinu s-a sinucis. S-a spânzurat de ţeava de la baie, iar bătăile în perete erau ultimele lui bătăi pe acest pământ. Dacă nu era prea ocupat cu horcăiala, cred că a auzit când am răspuns la codul lui Morese de bătăi în perete şi i-am plasat un "Futu-ţi buricu mă-ti". Bine că am răspuns la ultimul lui salut, nu vroiam să creadă că nu-s politicos.

Dumnezeu să te ierte teroristule, oriunde ai fi!!!!

Mărturii cutremurătoare din alt bloc: pensionarele sexi şi vizoarele lor

2010-12-11T13:36:00.000+02:00

Bogdan este primul cititor al Blogului vecinilor psihopaţi care are o poveste fabuloasă despre vecine. Iată răvaşul lui.

"Eu am stat în chirie timp de un an de zile la marginea oraşului, zona Giroc. Şi aveam 3 vecine, octogenare foaaaarte "speciale" :

1. Prima dintre ele locuia în apartamentul din faţa mea. O domnişoară de vreo 75 de ani ce avea la uşa 5 vizoare (pe masură ce se cocoşa nu mai ajungea la vizorul de sus şi îşi suna băiatul să mai facă o gaură)

2. A doua dintre ele, o frumuseţe blondă de aproape 80 de ani, avea un obicei ieşit din comun. Dimineaţa venea la uşă şi cerşea 50 de bani pentru pâine. Într-o zi am făcut greşeala să nu las uşa încheiată cu cheia şi m-am trezit cu ea în baie în timp ce făceam duş. Stătea în tocul uşii cu mana întinsă, tăcută, în timp ce eu fredonam "de-ale lui Nicu Alifantis" cu spumă la ochi... Am aruncat un prosop pe mine când am văzut-o şi am dat-o afară în blesteme şi injurii...(de atunci închid uşa de la intrare cu două chei)

3.A treia zână locuia la ultimul etaj . La doar 67 de anişori ce îi avea îi plăcea să mă invite la cafea "pentru că dorea să fie la curent cu ce mai gândeşte tineretul în ziua de azi"...nu avea curent în casă pentru că nu mai plătise factura de ani buni, avea un ochi de sticlă, şi ţinea vreo 3 pisici "din mila Atotputenicului, unde are ce mânca un suflet...mai au loc şi trei pe lângă el"

Administratora blocului era o puştoaică de 19 ani ce ţinea un mic bordel în apartament ...iar dimineaţa mă trezeau cocoşii vecinei de la parter, ce înglobase un mic "paradis galinaceic" în spatele blocului...
Şi sincer: Mi-e dor de cele trei zeiţe (vorba lui caragiale" ) şi mi-e dor de certurile lor...

Vă pup, vă iubesc şi vă respect!
ţine-o cu blogul k este super"

Stăpânul zgomotelor: teoria camerei goale plină cu doi proşti

2010-12-11T10:40:00.000+02:00

Întotdeauna am crezut că trilogia Lord of the Rings s-a filmat în apartamentu' de deasupra mea, din cauza sunetelor care vin de acolo, dar am fost băiat giorno nu am zis nimic, pentru că îmi place Frodo. Chiar am crezut că Frodo, sub forma unui băiat de vreo 25 de ani, şi-a făcut cuib în apartamentul de deaspra mea.

Frodo e toată ziua acasă, deci rămâne deschis dosarul X despre sursele sale de venit. N-au auzit nicioadă ţipăt de femeie satisfăcută din direcţia apartamentului său, unde se aude şi când cade un ac, deoarece cred că Frodo se mulţumeşte doar cu definiţia femeii, noţiunile teoretice. Asta pentru că e prea ocupat să fie zi şi noapte bot în bot cu un alt vecin, tot hobbit, care poartă tot timpul o căciulă portocalie pe cap şi o mână ruptă pusă în ghips.

Am cunoscut aceste personaje fantastice în timp ce se antrenau pentru cel de-al treilea război mondial. Adică într-o noapte, pe la ora 2, făceau wrestling, dându-se unul pe altul de podeaua lor, care printr-o stranie coincidenţă este şi tavanul meu. În acea seară le-am făcut cunoştiinţă rebelilor apocalipsei cu poliţiştii-orcă de la Secţia 2.

După ce am mai chemat orcile poliţieneşti de încă două ori, am fost invitat de căciulatul la negocieri pentru semnarea unui tratat de pace cu hobbiţii. Aşa am descoperit universul paralel din camera de deasupra mea, unde până la urmă cred că s-a filmat doar Harry Potter, Camera secretelor.

Camera e goală: are un pat şi un computer, fără mobilă, fără covor (normal, nu poţi să faci wrestling pe covor: tre' să dai cu oponentu' direct de podea). Când vorbeam cu rebelii, la negocieri, se auzea ecoul în cameră (fiecare vocală îşi dădea cu capu de pereţi), ca într-o peşteră săpată-n munţi (ceea ce explică toate sunetele ştiinţifico-fantastice pe care le aud io de sus).

Acum trebuie să o iau de la capăt cu identificarea apartamentului din bloc unde s-a filmat Stăpânul Inelelor. Sunt sigur că este în blocul meu. Ştiu că filmările s-au încheiat de multă vreme, dar într-un apartament din bloc se aud unii care încă trag duble.

Pe urmele iubitorului de frumos care a vopsit casa scării în roz

2010-12-10T19:09:00.000+02:00

N-am văzut în viaţa mea casă a scării ROZ. Asta până n-am intrat într-o zi chiar în blocul meu şi după ce am urcat câteva trepte mi-am dat seama că nu mai e maro pe casa scării. Totul ce-a fost maro în scara mea vreodată acum e roz. Ca la mall.

Nici nu cred că rozul putea să îşi găsească o casă a scării într-un bloc mai de căcat decât al meu. Dar rozul nu are nicio vină, ci doar mintea în care a încolţit ideea că noi, psihopaţii din bloc, trebuie să listăm rozul din nou la bursă.

Zugravul a crezut că vrem o capodoperă, a picatat vreo lună, de credeam toţi că pare aşa roz, culoare de căcat, dar la cât efort depune omu' poate iese Capela Sixtină. Şi când şi-a terminat lucrarea era roz totul, că zugravul nu s-a oprit în detalii: uşile, geamurile, cablurile întinse în bloc, chiar şi scările, de toţi câinii curioşi care au nimerit în bloc ca să vadă minunea au plecat cu "saboţi" roz pe lăbuţe.

Apoi a ieşit un scandal cromatic de toată frumuseţea. De ce e roz? Cine a ales culoarea? Cine a facut blocul "homosexual"? Evident, nimeni nu şi-a mai asumat culoarea. A rămas rozul stingher pe pereţi. Preşedintele de bloc a dat-o pe admnistrator, care a întors-o pe ţaţele din bloc, care au zis ca ele nu. Şi uite aşa a ajuns pe lista de Most Wanted din bloc "ăla care ne-a vopsit în roz".

Cin' să fie, cin' să fie?

Scandalul "Doamne ocroteşte-i pe români": ameninţarea balconului

2010-12-10T09:41:00.000+02:00

Primii fulgi de nea ne-au adus în bloc un concert extraordinar cu o singură melodie rulată la nesfârşit: "Doamne ocroteşte-i pe români". Alcoolicul Nelu a plâns în hohote şi a ieşit pe hol urlând o problemă geopolitică care ne roade pe toţi. "Cine-i apără pe români, bă? Cine-i apără pe români de români, bă?".

Vecinul de la etajul unu, de sub alcoolicul Nelu, care poartă cu Nelu de ani în şir un război psihologic din cauza sunetului muzicii, nu se putea concentra la discuţii despre politică externă pentru că îi bubuia în cap a XXX-a oară "Doamne ocroteşte-i pe români".

A urcat pe trepte cu o falcă în cer şi una în pământ şi a bătut la uşa lui Nelu. După încă trei redifuzări a "Doamne ocroteşte-i pe români", iese Nelu vizibil deranjat. "Ce p... mea vrei mă? Io te deranjez pe tine când te relaxezi?"

Vecinu insită ca Nelu să omoare românii din "Doamne ocroteşte-i". Nelu se enervează : "Bă p..., când tu ţi-ai dărâmat balconu şi ai construit altu' te-am deranjat io. Ia să sun io la Primărie acum să vedem dacă ai autorizaţie de construcţie. Că dacă n-ai îţi dărâm balconu' io acum cu mâna mea, pe muzică".

Io şi ăilalţi vecini care ascultau pe la uşi scandalul am rămas interzişi când am aflat că există inteligenţă în alcoolicul Neluţu. "Doamne ocroteşte-i pe români" a dăinuit ore în şir, dar ce mai conta... Ameninţarea balconului l-a ocrotit pe Nelu de românii care au vrut să-i ucidă muzica patriotică.

Introducing Nelu, cel mai instalator filosof: "Vă omor pe toţi, bă"

2010-12-09T19:47:00.000+02:00

Meet Nelu. Instalator, 50 şi de ani, 16 milioane lei vechi restanţe la întreţinere, posesorul unei butelii neexplodate încă, locuieşte singur, ascultăm împreună Taraf TV cu sonoru la maxim de la televizoru lui. E un boem. Fură ţigarile lăsate aprinse pe scrumierele exterioare de la magazinul Novatim, iar când clienţii ies rapid să tragă un fum îl văd pe Nelu care fuge cu ţigara lor în bot.

Nelu se muceşte nopţi şi zile în solitudinea garsonierei sale, plânge în hohote şi apoi iese cu lacrimi în ochi pe hol cu uratul cu moartea: "Vă omor pe toţi, bă". Vecinele trec pe lângă el, se duc în treaba lor, fără să privească moartea în ochi. Şi nici pe Nelu.

Eu sunt convins că instalatorul Nelu o să aducă moartea cu forţa în bloc. Şi că într-o bună zi o să ne întâlnim toţi vecinii în văzduh, zburând printre bucăţi de moloz, privind de sus blocul nostru, de acolo unde doar vulturii îndrăznesc să se aventureze. Şi o să-l vedem pe Nelu, cu juma de buletie în mână şi cu promisiunea respectată.

Trezit cu schelălăiturile de 6 şi 20

2010-12-09T07:40:00.000+02:00

Ca orice bloc care se respectă şi al meu are o haită de câini care nu a avut întâniri de gradul trei cu hinghierii. Câinii se mănâncă între ei noaptea târziu sau dimineaţa devreme. De obicei se bat pentru teritoriu, putere, mâncarea din tomberoane, lăbuţele căţelelor neprihănite şi un loc mai în faţă pe capacul cald de la canalizare. Astăzi schelălăiturile m-au trezit înaintea alarmei de la telefon.

De fiecare dată mă tem, alături de copiii din bloc, ca după o bătălie din asta între maidanezi să nu o găsim cu maţele pe afară pe căţeaua scării, care doarme de vreo doi-trei ani tot în mijlocul drumului şi nu o loveşte nicio maşină. Dar despre ea, într-o altă postare, când fac rost şi de poză.

Prima ceartă din bloc după apariţia blogului

2010-12-08T23:20:00.000+02:00

Preşedintele de bloc a urcat la etajul meu, etajul doi. Îi bubuiau creierii în ritm de muzică clasică, de la un vecin, care are serată culturală cu manele. Se flutură ameninţări cu poliţia. Vecinul manelo-meloman e revoltat că toţi psihopaţii din bloc pun muzică neaducătoare de poliţie, dar că el cum a băgat o bucată cum apar promisiuni ca vin "mascaţii". Preşedintele de bloc pleacă în vizuina lui, cu amninţarea că poliţia o să-i lipească melomanului pe frunte o amendă de 1.000 de lei, dar muzica răsună din difuzoare în continuare, doar că acum e o bucată din cunoscutul rapsod Puya...

Lăsaţi psihopaţii din lumea întreagă să vină la mine

2010-12-08T21:16:00.001+02:00

Fiecare bloc din România are un psihopat. Psihopaţii de pe strada Recoltei din Timişoara au un bloc. Ăla în care stau eu. Prin asociere cu vecinii mei psihopaţi, după 11 ani, nu am putut decât să devin şi eu tot psihopat.

Astăzi, 8 decembrie 2010, eu, psihopatul cu nume de cod "Partea normală a blocului", mă lansez la apă cu acest blog. Acesta este jurnalul meu de bloc, unde ofer gratuit felii din înţelepciunea mea şi a vecinilor mei psihopaţi. TOT CE VOI POVESTI ESTE REAL!

Dedic acest frumos jurnal restului psihopaţilor din blocul meu, dar şi oamenilor din toate scările din lumea asta, care asistă în tăcere la evenimente halucinante în blocurile lor.

Pentru alcoolicul Nelu, vecinu' de la apartamentu din dreapta mea, care îşi sparge sigur uşa în fiecare seară (pentru că îşi pierde cheia) şi îmi pune noaptea manele la maxim.

Pentru vecinul cu mustaţă, din apartamentul din stânga mea, care s-a sinucis prin spânzurare de ţeava de la baie în urmă cu câţiva ani. Oare şi după moarte îşi înjură fiicele cu : ""Futu-ţi buricu lu măta"?

Pentru vecinul de la parter, care a uitat gazul deschis şi a aruncat blocul în aer în 15 octombrie, ora 03.45. Nu a murit, dar ce ne-am mai distrat cu toţii! Noi, pompierii, ăia de la salvare.

Pentru vecinul de sus care învaţă în toiul nopţii să cânte la chitară, de vreo trei săptămâni. Eşti un afon băăăăăăăă! Şi pentru vecinul lui, cu mână ruptă, care îl încurajează să cânte.

Pentru ţânţarii mutanţi care trăiesc la subsol (din mila noastră, fără să plătească înteţinere) pentru că s-a spart o ţeavă de apă caldă şi în măruntaiele blocului sunt condiţii propice ca bâzâitoarele să supravieţuiască şi iarna.